Alegerile prezidențiale din 2025 au fost, poate, cele mai tensionate și controversate din istoria recentă a României. Deși în aparență a fost o simplă confruntare electorală între candidați cu viziuni opuse, în realitate am asistat la o simbioză periculoasă între trei forțe care, împreună, pot submina orice democrație: curentele extremiste, serviciile de informații și influențele geopolitice externe.
Extremismul electoral nu mai e o anomalie, ci un instrument
Ascensiunea partidelor extremiste nu este doar rezultatul frustrărilor sociale și economice, ci și al unei strategii bine orchestrate. Retorica anti-europeană, anti-occidentală, „tradiționalistă” și conspiraționistă a devenit un produs politic de masă, distribuit prin rețele sociale, televiziuni obscure și influenceri cinici. Alegătorii nu mai sunt doar seduși, ci programați să creadă că salvarea vine de la cei care urlă cel mai tare.
În acest context, votul extrem nu mai este un protest, ci o alegere cultivată intenționat.
Când serviciile îți aleg candidatul
Anularea alegerilor din 2024, în urma implicării unor structuri rusești (confirmată inclusiv de decizii oficiale), a scos la lumină ceva mai grav decât frauda electorală: fragilitatea infrastructurii noastre democratice. Când o campanie poate fi manipulat tehnologic, când fake news-ul circulă nestingherit, iar instituțiile de securitate ezită să acționeze sau comunică în dodii, ne aflăm în fața unui eșec sistemic.
Și mai grav este că publicul larg acceptă această realitate cu o fatalism calm, semn că normalizarea anomaliilor a fost completă.
Geopolitica joacă tare. România, teren de test
Viktor Orbán, premierul Ungariei, l-a susținut deschis pe George Simion în turul al doilea, deși acesta are un discurs anti-maghiar. Un gest care a stârnit furie în rândul comunității maghiare din România, dar care a fost perfect logic în cheia geopolitică: destabilizarea regiunii, slăbirea alianței pro-Ucraina și fracturarea frontului euro-atlantic.
Rusia nu are nevoie de trupe în România. Are dezinformare, influență digitală și aliați interni.
Simbioza funcționează: fiecare parte are de câștigat
Extremismul oferă baza populară și retorica agresivă. Serviciile externe oferă resurse, know-how și rețele. Iar geopolitica oferă direcție și sens. Nu e un accident, ci o strategie. Și funcționează.
În acest peisaj, cetățeanul obișnuit nu mai votează pentru viitor, ci împotriva unei amenințări imaginate. Iar alegerile nu mai sunt o expresie a voinței populare, ci un câmp de bătălie între influențe supranaționale.
Ce e de făcut?
E nevoie de trei lucruri esențiale:
-
Educație civică reală, care să formeze gândire critică.
-
Transparență și reformă profundă în structurile de securitate, pentru a preveni infiltrarea și pasivitatea.
-
Aliniere fermă la valorile europene, nu doar ca opțiune politică, ci ca alegere civilizațională.
Alegerile din 2025 au fost un semnal de alarmă. Întrebarea este dacă avem curajul să îl auzim – sau dacă vom continua să trăim în iluzia că „la noi nu se poate întâmpla”.
