Alegerile prezidențiale din România din 2025 au fost profund marcate de ingerințe externe, în special din partea Rusiei și Ungariei, generând tensiuni politice și sociale semnificative.
Ingerința Rusiei și anularea alegerilor din 2024
În noiembrie 2024, candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale. Ulterior, Curtea Constituțională a anulat scrutinul, invocând dovezi de interferență rusă, inclusiv atacuri cibernetice asupra sistemelor electorale și utilizarea de tehnologii digitale neautorizate în campanie. Georgescu a fost acuzat de sprijinirea grupărilor fasciste și de declarații false privind finanțarea campaniei .
Sprijinul lui Viktor Orbán pentru George Simion
În turul al doilea al alegerilor din 2025, premierul ungar Viktor Orbán și-a exprimat public susținerea pentru George Simion, liderul partidului naționalist AUR. Această decizie a stârnit controverse, mai ales în rândul comunității maghiare din România, care a perceput sprijinul ca o trădare, având în vedere retorica anti-maghiară a lui Simion .
Reacții internaționale și mobilizare civică
Statele Unite și Uniunea Europeană și-au exprimat îngrijorarea față de posibilele ingerințe externe și au subliniat importanța unor alegeri libere și corecte. În acest context, peste 3.000 de observatori independenți, un număr record, au fost mobilizați pentru a monitoriza procesul electoral .
Implicații geopolitice
Victoria lui George Simion ar putea reorienta politica externă a României către o poziție eurosceptică și mai puțin favorabilă sprijinului pentru Ucraina, ceea ce ar putea afecta relațiile țării cu partenerii occidentali .
În concluzie, alegerile prezidențiale din România din 2025 evidențiază vulnerabilitățile democrațiilor în fața ingerințelor externe și subliniază necesitatea consolidării instituțiilor democratice și a vigilenței civice pentru protejarea proceselor electorale.
