Victimele de ieri ale ”abuzurilor” DNA, recuperate azi la vârful Justiției

0
47

 

 

 

 

Preşedinta Curţii de Apel Oradea, judecătoarea Florica Roman – una dintre cele mai vehemente opozante ale „statului paralel”, care a descris DNA ca fiind „un monstru”– a fost invitată și a participat la inaugurarea noului sediu DNA, notează Bihoreanul.

Judecătoarea a îngropat între timp securea războiului. „Nu mai putem corecta ce s-a greşit”, a punctat judecătoarea, care s-a declarat onorată de invitație și a promis procurorilor „relaţii de colaborare bazate în primul rând pe lege, dar şi pe colegialitate şi respect reciproc”.

Judecătoarea Florica Roman face parte dintr-o galerie de magistrați victime ale ”abuzurilor” DNA, care au fost achitate ulterior, după ce au fost excluse probe. Unele dintre ele, precum actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu, și actuala șefă a Secției a I-a a DNA, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, au fost implicate sau au luat decizii în anchete și procese ale actualilor lideri politici, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă.

Cine e Florica Roman. În iulie 2014, la apogeul ”statului paralel”, judecătoarea Roman a fost trimisă în judecată pentru trafic de influență și favorizarea făptuitorului de către procurorii DNA Oradea Dan Chirculescu și Ciprian Man.

Judecătoarea era acuzată că a primit de la o persoană ”o sumă de bani nedeterminată sub aspectul cuantumului şi alte foloase (păstrăvi, whisky) şi a pretins de la acesta un ceas cu cuc vechi, pentru a-şi exercita influenţa faţă de judecători de la instanţa inferioară în grad, Tribunalul Bihor, astfel încât aceştia să pronunţe hotărâri favorabile unui condamnat, în scopul de a nu executa pedeapsa aplicată”, potrivit unui comunicat DNA din iulie 2014.

Alături de ea au fost trimiși în judecată și judecătorii Ovidiu Galea (acuzat în alt dosar și că nu și-a declarat apartanența la masonerie), Raluca Cuc și Denisa Vidican. Ulterior, dosarul a fost restituit de instanță la DNA și clasat de procuroarea Florentina Mirică.

Pe perioada procesului, judecătoarea Florica Roman a fost suspendată din magistratură și a devenit o vehementă contestatoare a ”abuzurilor DNA” și a ”statului paralel”.

A cerut arestarea ambasadorului SUA la București

În mai 2015, judecătoarea suspendată pe atunci, Florica Roman, a cerut arestarea ambasadorului SUA Hans Klemm și a președintelui (de atunci) al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, pentru trafic de influență. ”Trebuie să aveți în vedere influența pe care cei de mai sus o au asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra DNA, influență recunoscută chiar de procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi. Lăsarea în libertate a celor doi ar putea crea în societate temerea că justiția nu funcționează tocmai într-un caz în care este atacat și manipulat statul de drept prin una din funcțiile sale esențiale: legiferarea”, scria judecătoarea pe blog în 2016. Ea a fost cercetată disciplinar de Inspecția Judiciară, dar Secţia pentru judecători a CSM a respins sesizarea în 2017.

Judecătorii trimiși în judecată în dosarul Floricăi Roman au dat statul în judecată și au obținut daune de 10.000 de euro, dar decizia nu este încă definitivă. În iunie 2023, judecătoarea Roman a câștigat un concurs pentru șefia CA Oradea, organizat de CSM.

Alte victime ale ”abuzurilor” DNA recuperate la vârful Justiției

Cel mai notoriu exemplu este al șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu.

În 2014, Corbu a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea faptuitorului în dosarul unei colege judecător, Gabriela Bîrsan, soția îndrumătorului ei de doctorat, judecătorul Corneliu Bîrsan.

De remarcat în context că pe site-ul DNA nu mai există comunicatul privind trimiterea în judecată a judecătoarei Corbu. Spre deosebire, comunicatul privind trimiterea în judecată a judecătoarei Florica Roman încă mai figurează pe portalul DNA. De altfel, și dosarul de la ÎCCJ al Corinei Corbu a fost secretizat.

Judecătoarea Corbu a fost achitată în 2018, după ce din dosar au fost excluse mai multe probe. Ea a fost suspendată din funcţie pe perioada procesului.

A lucrat la casa de avocatură care l-a reprezentat pe Klaus Iohannis în procesul cu ANI

Potrivit CV-ului judecătoarei Corina Corbu, consultat de G4Media.ro (care nu este public însă), în perioada 2014 – 2018, cât a fost judecată pentru complicitate la favorizarea făptuitorului în dosarul Bîrsan, judecătoarea Corbu a lucrat în calitate de consilier la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Este vorba de o subsidiară a casei de avocatură care l-a reprezentat pe actualul şef de stat Klaus Iohannis în procesul de incompatibilitate de la ICCJ, deschis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Numită de Iohannis la șefia unei secții a ÎCCJ

În iulie 2018, judecătoarea Corbu a fost numită de președintele Klaus Iohannis la sefia Secției Contencios a ÎCCJ. Pe atunci, șeful staului făcea numirile magistraților de rang înalt. Apoi, în 2019, Corina Corbu a fost numită de Secția pentru judecători a CSM la șefia ÎCCJ.

Relații vechi

Un alt detaliu interesant din cariera judecătoarei Corbu este faptul că, în perioada 2003 – 2006, a fost şefa Secţiei Comerciale a Tribunalului Bucureşti, condus pe atunci de celebra judecătoare Maria Huza, apropiată de PSD şi de fostul ministru al Justiţiei din perioada Năstase, Rodica Stănoiu. Huza a fost şi membru CSM, iar judecătoarea Corbu a devenit secretar general al CSM.
În perioada când Huza conducea Tribunalul Capitalei, fosta șefă a CSM, judecătoarea Lia Savonea, era preşedintele uneia dintre cele două Secţii penale ale Tribunalului Bucureşti.

Secţia pentru judecători a CSM, dominată în 2019 de judecătoarea Savonea, a numit-o pe judecătoarea Corbu la șefia ÎCCJ. Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani de detenţie în două dosare de corupţie.

După achitare, judecătoarea Corbu a dat statul în judecată și, în 2022, a obținut daune de 200.000 de lei la Curtea de Apel București.

Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, numită la DNA după ce a clasat un dosar legat de plagiatul lui Ciucă

O altă victimă a ”abuzurilor” DNA, ajunsă la vârful Justiției, este procuroarea DNA Mihaiela Iorga Moraru. Potrivit unui comunicat aflat încă pe portalul DNA, în februarie 2018, procuroarea Iorga Moraru a fost trimisă în judecată de DNA Ploiești pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Era vorba de un dosar în care procuroarea l-ar fi ajutat pe fostul patron Romprest Florian Walter. Peste câteva luni de la trimiterea în judecată, dosarul a fost restituit la DNA de către Instanța Supremă, după ce judecătorii au exclus probele și au anulat rechizitoriul.

Cine e procuroarea Iorga Moraru

Mihaiela Iorga Moraru a intrat în DNA încă din mandatul lui Daniel Morar și a lucrat în dosare grele, precum cele ale fostului premier Adrian Năstase – Trofeul Calității și Zambaccian, în care acesta a fost condamnat. În 2014, era considerată cel mai bun și mai muncitor procuror din DNA.

În 2017 însă, a intrat în conflict cu fost șefă Laura Codruța Kovesi și a fost revocată din cadrul parchetului anticorupție. Iorga Moraru și-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro și susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri. Conflictul dintre cele două a continuat, Mihaiela Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.

După episoul trimiterii în judecată și anulării rechizitoriului împotriva procuroarei Iorga Moraru, ea a ajuns la fosta Secție Specială, unde a instrumentat dosarul Sorina, considerat abuziv și clasat în cele din urmă. În decembrie 2023, Tribunalul București a decis ca familia care a adoptat-o pe micuța Sorina să primească despăgubiri de 50 de mii de euro din partea statului român, după ce procurorul Mihaiela Iorga Moraru a împiedicat plecarea din țară a fetiței, confiscându-i pașaportul. Decizia nu e definitivă.

Apoi, Iorga Moraru a activat la Parchetul General, la SUPC, unde a fost procuror special anume desemnat să investigheze magistrați. A instrumentat dosarul judecătoarei acuzate de corupție, trafic și consum de droguri, Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava.

Potrivit unor surse judiciare, Iorga Moraru a participat, alături de procurorul general al României Alex Florența, la nunta judecătorului CCR Gheorghe Stan zis Geani, fost șef al SIIJ.

La începutul acestui an, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a fost numită de către președintele Iohannis la șefia Secției a I-a din cadrul DNA, în ciuda avizului negativ al Secției pentru procurori a CSM. G4media.ro a arătat aici că procuroarea a fost numită la șefia secției operative a DNA după ce cu câteva zile înainte clasase o anchetă referitoare la plagiatul liderului PNL Nicolae Ciucă.

”Procurorul lui Ghiță”, Aurelian Mihăilă, ajuns șef în cadrul Parchetului general

Pe când era adjunct al Parchetului Curții de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Constantin Mihăilă, a fost arestat pentru scurt timp, între 25 martie 2016 şi 1 aprilie 2016, ca urmare a unui dosar al DNA Ploieşti. În dosar au mai fost anchetaţi un alt procuror, doi poliţişti şi fostul deputat PSD, Sebastian Ghiţă.

Procurorul Mihăilă era acuzat că i-ar fi dat informaţii fostului şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova (din cadrul MAI), Constantin Ispas, din dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu prejudiciu de 35 de milioane de euro în care erau anchetaţi mai mulţi afacerişti din Prahova, printre care Răzvan Alexe şi Marcel Păvăleanu. Mai departe, Ispas i-ar fi dat informaţiile lui Alexe.„În vara anului 2013, inculpatul Ispas Constantin, ofițer de poliție, a pretins unui om de afaceri (Răzvan Alexe, apropiat familiei Cosma – n.r.) susținere politică pentru ocuparea unor funcții în cadrul M.A.I., prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității.

Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și se afla în relații foarte apropriate cu lideri politici locali și centrali. În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mihăilă Aurelian Constantin”, arătau procurorii DNA într-un comunicat din iunie 2016, la trimiterea dosarului în judecată.

Procurorul Mihăilă a fost deferit justiţiei pentru 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații şi cercetare abuzivă. În 2018, toţi inculpaţii au fost achitaţi de un complet de judecată al Înaltei Curţi format din judecătorii Maricela Cobzariu, Daniel Grădinaru și Ștefan Pistol (i-a achitat și pe Dragnea și Tăriceanu). În 2019, decizia de achitare a rămas definitivă după ce Secţia Specială a retras apelul DNA.

În februarie 2022, procurorul general al României de atunci, Gabriela Scutea, l-a propus pe procurorul Aurelian Constantin Mihăilă de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti în funcţia de şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În octombrie 2023, procurorul Mihăilă a fost numit șef al Biroului de combatere a infracțiunilor de mediu din cadrul Secției de Urmărire penală a Parchetului General. Delegarea a fost dispusă, în unanimitate, de Secția pentru procurori a CSM, la propunerea actualului procuror general al României, Alex Florența.

 

 

 

 

 

@g4media