Ziarul Tricolorul

Etichetă: Nicolae Ciuca

  • Halucinant: Iohannis nu s-a dus la evenimentul NATO de la Casa Albă!

    Halucinant: Iohannis nu s-a dus la evenimentul NATO de la Casa Albă!

    De ce nu a fost reprezentată România la evenimentul NATO de la Casa Albă?

    Paginile de pe rețelele sociale ale NATO au dat poze de la dineul de la Casa Albă unde au fost invitați toți șefii de state ai NATO. M-am uitat și eu pe poze să-l caut pe președintele Iohannis. Nu e nicăieri.

    Toți șefii de stat sunt prezenți, mai puțin Iohannis. Cum e posibil? N-a fost invitat?

    Am investigat puțin. Este absolut incredibil în ce hal ne-a putut umple de rușine cuplul Iohannis-Ciucă. De fapt domnul Klaus Iohannis a fost invitat, așa cum era normal să fie invitat un șef de stat al NATO. Dar nu s-a dus. Exact, a ales să nu se ducă.

    L-a trimis în locul lui pe domnul Ciucă ca să dea impresia că ar fi urmașul său la Cotroceni și că s-ar bucura de sprijinul Statelor Unite.

    Dar americanii nu l-au primit pe domnul Ciucă. Invitația la dineu era nominală pentru președinți și șefi de guvern. Atât. Iar la ei nu merge cu „stai să vezi că mi-a dat mie invitația, hai lasă-mă să intru și eu”.

    Dar trecând peste rușinea de a forța nota cu Ciucă și de a nu fi primit, totuși de ce nu s-a dus totuși Klaus Iohannis la dineul cu șefii de stat NATO așa cum era normal?

    De ce a lăsat România nereprezentată la un eveniment de asemenea importanță?

    Ce treburi mai importante avea Klaus Iohannis decât Summitul NATO la care se aniversau 75 de ani de alianță?

    Repet, căutați-l în poze și veți vedea că nu-l veți găsiți nicăieri.

    Ce nu se vede în poze, dar ce am aflat este și că americanii au fost șocați că nu a venit președintele României la eveniment. Mai ales că știau că se află în Washington. Cum să fii la Washington invitat de președintele SUA la dineu cu șefii de state și să alegi să nu te duci?

    Palatul Cotroceni trebuie să clarifice de ce președintele nu a participat la evenimentul de la Casa Albă? De ce a lipsit de la dineul oferit de președintele SUA?

    A fost prea supărat că i-au refuzat sinecura pe care o căuta la NATO și s-a gândit să-i pedepsească lăsând România fără reprezentare? Sau a vrut să arate că este supărat că nu i l-au primit pe Ciucă?

    Orice ar zice, cuplul Iohannis-Ciucă a reușit să elimine România din poza țărilor NATO. O ultimă rușine pe final de mandat, de parcă toate celelalte nu erau suficiente.

     

     

     

     

     

    @Claudiu Nasui – comunitatrealiberala.ro

  • Victimele de ieri ale ”abuzurilor” DNA, recuperate azi la vârful Justiției

    Victimele de ieri ale ”abuzurilor” DNA, recuperate azi la vârful Justiției

     

     

     

     

    Preşedinta Curţii de Apel Oradea, judecătoarea Florica Roman – una dintre cele mai vehemente opozante ale „statului paralel”, care a descris DNA ca fiind „un monstru”– a fost invitată și a participat la inaugurarea noului sediu DNA, notează Bihoreanul.

    Judecătoarea a îngropat între timp securea războiului. „Nu mai putem corecta ce s-a greşit”, a punctat judecătoarea, care s-a declarat onorată de invitație și a promis procurorilor „relaţii de colaborare bazate în primul rând pe lege, dar şi pe colegialitate şi respect reciproc”.

    Judecătoarea Florica Roman face parte dintr-o galerie de magistrați victime ale ”abuzurilor” DNA, care au fost achitate ulterior, după ce au fost excluse probe. Unele dintre ele, precum actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu, și actuala șefă a Secției a I-a a DNA, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, au fost implicate sau au luat decizii în anchete și procese ale actualilor lideri politici, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă.

    Cine e Florica Roman. În iulie 2014, la apogeul ”statului paralel”, judecătoarea Roman a fost trimisă în judecată pentru trafic de influență și favorizarea făptuitorului de către procurorii DNA Oradea Dan Chirculescu și Ciprian Man.

    Judecătoarea era acuzată că a primit de la o persoană ”o sumă de bani nedeterminată sub aspectul cuantumului şi alte foloase (păstrăvi, whisky) şi a pretins de la acesta un ceas cu cuc vechi, pentru a-şi exercita influenţa faţă de judecători de la instanţa inferioară în grad, Tribunalul Bihor, astfel încât aceştia să pronunţe hotărâri favorabile unui condamnat, în scopul de a nu executa pedeapsa aplicată”, potrivit unui comunicat DNA din iulie 2014.

    Alături de ea au fost trimiși în judecată și judecătorii Ovidiu Galea (acuzat în alt dosar și că nu și-a declarat apartanența la masonerie), Raluca Cuc și Denisa Vidican. Ulterior, dosarul a fost restituit de instanță la DNA și clasat de procuroarea Florentina Mirică.

    Pe perioada procesului, judecătoarea Florica Roman a fost suspendată din magistratură și a devenit o vehementă contestatoare a ”abuzurilor DNA” și a ”statului paralel”.

    A cerut arestarea ambasadorului SUA la București

    În mai 2015, judecătoarea suspendată pe atunci, Florica Roman, a cerut arestarea ambasadorului SUA Hans Klemm și a președintelui (de atunci) al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, pentru trafic de influență. ”Trebuie să aveți în vedere influența pe care cei de mai sus o au asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra DNA, influență recunoscută chiar de procurorul șef DNA, Laura Codruța Kovesi. Lăsarea în libertate a celor doi ar putea crea în societate temerea că justiția nu funcționează tocmai într-un caz în care este atacat și manipulat statul de drept prin una din funcțiile sale esențiale: legiferarea”, scria judecătoarea pe blog în 2016. Ea a fost cercetată disciplinar de Inspecția Judiciară, dar Secţia pentru judecători a CSM a respins sesizarea în 2017.

    Judecătorii trimiși în judecată în dosarul Floricăi Roman au dat statul în judecată și au obținut daune de 10.000 de euro, dar decizia nu este încă definitivă. În iunie 2023, judecătoarea Roman a câștigat un concurs pentru șefia CA Oradea, organizat de CSM.

    Alte victime ale ”abuzurilor” DNA recuperate la vârful Justiției

    Cel mai notoriu exemplu este al șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu.

    În 2014, Corbu a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea faptuitorului în dosarul unei colege judecător, Gabriela Bîrsan, soția îndrumătorului ei de doctorat, judecătorul Corneliu Bîrsan.

    De remarcat în context că pe site-ul DNA nu mai există comunicatul privind trimiterea în judecată a judecătoarei Corbu. Spre deosebire, comunicatul privind trimiterea în judecată a judecătoarei Florica Roman încă mai figurează pe portalul DNA. De altfel, și dosarul de la ÎCCJ al Corinei Corbu a fost secretizat.

    Judecătoarea Corbu a fost achitată în 2018, după ce din dosar au fost excluse mai multe probe. Ea a fost suspendată din funcţie pe perioada procesului.

    A lucrat la casa de avocatură care l-a reprezentat pe Klaus Iohannis în procesul cu ANI

    Potrivit CV-ului judecătoarei Corina Corbu, consultat de G4Media.ro (care nu este public însă), în perioada 2014 – 2018, cât a fost judecată pentru complicitate la favorizarea făptuitorului în dosarul Bîrsan, judecătoarea Corbu a lucrat în calitate de consilier la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Este vorba de o subsidiară a casei de avocatură care l-a reprezentat pe actualul şef de stat Klaus Iohannis în procesul de incompatibilitate de la ICCJ, deschis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

    Numită de Iohannis la șefia unei secții a ÎCCJ

    În iulie 2018, judecătoarea Corbu a fost numită de președintele Klaus Iohannis la sefia Secției Contencios a ÎCCJ. Pe atunci, șeful staului făcea numirile magistraților de rang înalt. Apoi, în 2019, Corina Corbu a fost numită de Secția pentru judecători a CSM la șefia ÎCCJ.

    Relații vechi

    Un alt detaliu interesant din cariera judecătoarei Corbu este faptul că, în perioada 2003 – 2006, a fost şefa Secţiei Comerciale a Tribunalului Bucureşti, condus pe atunci de celebra judecătoare Maria Huza, apropiată de PSD şi de fostul ministru al Justiţiei din perioada Năstase, Rodica Stănoiu. Huza a fost şi membru CSM, iar judecătoarea Corbu a devenit secretar general al CSM.
    În perioada când Huza conducea Tribunalul Capitalei, fosta șefă a CSM, judecătoarea Lia Savonea, era preşedintele uneia dintre cele două Secţii penale ale Tribunalului Bucureşti.

    Secţia pentru judecători a CSM, dominată în 2019 de judecătoarea Savonea, a numit-o pe judecătoarea Corbu la șefia ÎCCJ. Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani de detenţie în două dosare de corupţie.

    După achitare, judecătoarea Corbu a dat statul în judecată și, în 2022, a obținut daune de 200.000 de lei la Curtea de Apel București.

    Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, numită la DNA după ce a clasat un dosar legat de plagiatul lui Ciucă

    O altă victimă a ”abuzurilor” DNA, ajunsă la vârful Justiției, este procuroarea DNA Mihaiela Iorga Moraru. Potrivit unui comunicat aflat încă pe portalul DNA, în februarie 2018, procuroarea Iorga Moraru a fost trimisă în judecată de DNA Ploiești pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Era vorba de un dosar în care procuroarea l-ar fi ajutat pe fostul patron Romprest Florian Walter. Peste câteva luni de la trimiterea în judecată, dosarul a fost restituit la DNA de către Instanța Supremă, după ce judecătorii au exclus probele și au anulat rechizitoriul.

    Cine e procuroarea Iorga Moraru

    Mihaiela Iorga Moraru a intrat în DNA încă din mandatul lui Daniel Morar și a lucrat în dosare grele, precum cele ale fostului premier Adrian Năstase – Trofeul Calității și Zambaccian, în care acesta a fost condamnat. În 2014, era considerată cel mai bun și mai muncitor procuror din DNA.

    În 2017 însă, a intrat în conflict cu fost șefă Laura Codruța Kovesi și a fost revocată din cadrul parchetului anticorupție. Iorga Moraru și-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro și susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri. Conflictul dintre cele două a continuat, Mihaiela Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.

    După episoul trimiterii în judecată și anulării rechizitoriului împotriva procuroarei Iorga Moraru, ea a ajuns la fosta Secție Specială, unde a instrumentat dosarul Sorina, considerat abuziv și clasat în cele din urmă. În decembrie 2023, Tribunalul București a decis ca familia care a adoptat-o pe micuța Sorina să primească despăgubiri de 50 de mii de euro din partea statului român, după ce procurorul Mihaiela Iorga Moraru a împiedicat plecarea din țară a fetiței, confiscându-i pașaportul. Decizia nu e definitivă.

    Apoi, Iorga Moraru a activat la Parchetul General, la SUPC, unde a fost procuror special anume desemnat să investigheze magistrați. A instrumentat dosarul judecătoarei acuzate de corupție, trafic și consum de droguri, Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava.

    Potrivit unor surse judiciare, Iorga Moraru a participat, alături de procurorul general al României Alex Florența, la nunta judecătorului CCR Gheorghe Stan zis Geani, fost șef al SIIJ.

    La începutul acestui an, procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a fost numită de către președintele Iohannis la șefia Secției a I-a din cadrul DNA, în ciuda avizului negativ al Secției pentru procurori a CSM. G4media.ro a arătat aici că procuroarea a fost numită la șefia secției operative a DNA după ce cu câteva zile înainte clasase o anchetă referitoare la plagiatul liderului PNL Nicolae Ciucă.

    ”Procurorul lui Ghiță”, Aurelian Mihăilă, ajuns șef în cadrul Parchetului general

    Pe când era adjunct al Parchetului Curții de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Constantin Mihăilă, a fost arestat pentru scurt timp, între 25 martie 2016 şi 1 aprilie 2016, ca urmare a unui dosar al DNA Ploieşti. În dosar au mai fost anchetaţi un alt procuror, doi poliţişti şi fostul deputat PSD, Sebastian Ghiţă.

    Procurorul Mihăilă era acuzat că i-ar fi dat informaţii fostului şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova (din cadrul MAI), Constantin Ispas, din dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu prejudiciu de 35 de milioane de euro în care erau anchetaţi mai mulţi afacerişti din Prahova, printre care Răzvan Alexe şi Marcel Păvăleanu. Mai departe, Ispas i-ar fi dat informaţiile lui Alexe.„În vara anului 2013, inculpatul Ispas Constantin, ofițer de poliție, a pretins unui om de afaceri (Răzvan Alexe, apropiat familiei Cosma – n.r.) susținere politică pentru ocuparea unor funcții în cadrul M.A.I., prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității.

    Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și se afla în relații foarte apropriate cu lideri politici locali și centrali. În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Mihăilă Aurelian Constantin”, arătau procurorii DNA într-un comunicat din iunie 2016, la trimiterea dosarului în judecată.

    Procurorul Mihăilă a fost deferit justiţiei pentru 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații şi cercetare abuzivă. În 2018, toţi inculpaţii au fost achitaţi de un complet de judecată al Înaltei Curţi format din judecătorii Maricela Cobzariu, Daniel Grădinaru și Ștefan Pistol (i-a achitat și pe Dragnea și Tăriceanu). În 2019, decizia de achitare a rămas definitivă după ce Secţia Specială a retras apelul DNA.

    În februarie 2022, procurorul general al României de atunci, Gabriela Scutea, l-a propus pe procurorul Aurelian Constantin Mihăilă de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti în funcţia de şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În octombrie 2023, procurorul Mihăilă a fost numit șef al Biroului de combatere a infracțiunilor de mediu din cadrul Secției de Urmărire penală a Parchetului General. Delegarea a fost dispusă, în unanimitate, de Secția pentru procurori a CSM, la propunerea actualului procuror general al României, Alex Florența.

     

     

     

     

     

    @g4media

  • Îl va salva Ciolacu pe Ciucă?

    Îl va salva Ciolacu pe Ciucă?

     

    Liberalii le-au propus pesediștilor comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare într-o ultimă încercare disperată de a-l salva pe Nicolae Ciucă.

    Unii liberali susțin că propunerea ar veni chiar de la Marcel Ciolacu. Mai puțin importantă sursa ideii, ci dacă ea va fi sau nu pusă în practică plus efectele politice.

    Un eventual scor dezastruos la primul test electoral care va avea loc pe data de 9 iunie l-ar mătura de la șefia partidului. Dacă la data respectivă vor avea loc doar alegerile pentru Parlamentul European, există un risc major ca PNL să iasă pe locul trei, sub AUR și să înregistreze un scor sub 20%.

    În acest scenariu, Nicolae Ciucă nu mai are cum să reziste în fruntea PNL. Dacă va fi dat jos, ratează și candidatura la prezidențiale la care încă mai speră. Pe scurt, europarlamentarele ar putea însemna sfârșitul carierei politice pentru actualul lider liberal.

    Dacă, în schimb, pesediștii acceptă să mute localele din septembrie în iunie, atunci liberalii au o șansă bună să-și sporească scorul la europarlamentare peste AUR datorită mobilizării primarilor PNL. Partidul extremist nu dispune de infrastructură locală, astfel că comasarea nu l-ar avantaja. Scorul pe care discursul suveranist și anti-UE l-ar putea aduce la europarlamentare ar putea fi semnificativ mai mare decât al liberalilor dacă în iunie se vor desfășura doar alegerile pentru Parlamentul European, fără alte suprapuneri.

    Pesediștii nu s-au grăbit să ia o decizie. Comasarea nu i-ar avantaja atât de mult ca pe liberali din mai multe motive. Partidul este mai disciplinat, se mobilizează mai bine la fiecare șir de alegeri indiferent de natura lor și stă relativ bine în sondaje. Mai mult, pesediștii se tem că o eventuală comasare ar ajuta AUR să câștige mai multe mandate de primari și consilieri locali datorită votului politic de la europarlamentare, unde este de așteptat să performeze dat fiind că partidele de extremă dreaptă câștigă teren peste tot în Europa.

    Una peste alta, propunerea liberalilor este un veritabil test de loialitate pentru liderul PSD. Dacă Marcel Ciolacu dorește cu adevărat să-l salveze pe Nicolae Ciucă, atunci ar trebui să accepte comasarea localelor cu europarlamentarele pentru a spori șansele liberalilor de a obține un rezultat mai bun decât AUR. Dacă nu acceptă, atunci rezultă destul de clar că altele sunt planurile sale politice și că se visează el însuși candidat la prezidențiale intrat în turul doi chiar cu candidatul AUR.

    În fine, un alt efect politic al comasării ar fi torpilarea USR, căderea în irelevanță. Cu discursul său pro-european, fără infrastructură de primari care să susțină campania, suprapunerea celor două șiruri de alegeri riscă să coboare partidul sub pragul critic de 10%.

    Totuși, pesediștii ar putea invoca piedici de ordin constituțional pentru a refuza proiectul PNL. Dacă alegerile locale vor fi mutate din septembrie în iunie și suprapuse peste europarlamentare, s-ar produce o modificare de legislație la limită, în mai puțin de șase luni de la data alegerilor. Astfel de modificări încalcă recomandările Comisiei de la Veneția privind predictibilitatea legislației electorale.

    Apoi, România ar ajunge într-o situație destul de bizară de a avea două tipuri de administrație locală care vor funcționa în paralel cel puțin trei luni de zile: o garnitură de primari și consilieri locali aleși, dar care vor fi învestiți în funcție abia la expirarea mandatelor primarului și consilierilor în exercițiu, adică în luna septembrie. Primii vor avea legitimitatea votului, dar nu vor avea autoritate. Ceilalți vor avea autoritate, dar nu vor mai avea legitimitate în a adopta decizii importante pentru comunitățile lor.

    În fine, ar mai fi apoi argumentul confuzării alegătorilor. Aceștia ar trebui să intre la urne cu cinci buletine de vot: unul pentru primar, altul pentru consiliul local, unul pentru președintele Consiliului Județean, altul pentru consilierii județeni și, în fine, unul cu lista partidelor pentru europarlamentare. Imaginați-vă apoi cacofonia perfectă a mesajelor din timpul campaniei electorale, când se va vorbi amestecat timp de o lună de zile despre politici europene și politici locale. Nu mai înțelege nimeni nimic.

    Ar fi încă un exemplu de democrație originală. Ce va face, așadar, liderul PSD? Îl va salva sau nu pe Nicolae Ciucă?

     

    @g4media / Dan Tapalaga

  • Culisele „legii evazioniștilor”. Ciolacu și Ciucă au premeditat totul!

    Culisele „legii evazioniștilor”. Ciolacu și Ciucă au premeditat totul!

    Liderii PSD și PNL au știut că proiectul pe care l-au depus în Parlament privind combaterea evaziunii fiscale va fi modificat, dar nu au dorit să-și asume ei articolele controversate, au dezvăluit surse din coaliție pentru Libertatea.

     

    Legea inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă privind combaterea evaziunii fiscale a trecut într-un termen record de Parlament: două zile. Asta în timp ce alte proiecte, precum cele care vizează jocurile de noroc sau banii dați de partide presei, zac de luni de zile prin sertarele unor comisii.

    Înregistrat pe 18 decembrie, proiectul cu amendamente a fost votat în aceeași zi în Senat. Peste numai o zi, pe 19 decembrie, deputații au dat votul final. Actul normativ prevede că evaziunea fiscală sub un milion de euro nu se va mai pedepsi penal dacă se achită prejudiciul plus 15%. Legea actuală conține un prag de 100.000 de euro.

    Ridicarea acestui prag s-a realizat prin introducerea unui amendament, nu era conținută în proiectul inițiat de Ciolacu și Ciucă. Iar liderul social-democrat a susținut public că nu a fost informat despre modificările din Parlament, dar a apărat legea în varianta finală.

    Ciolacu și Ciucă erau la curent

    Surse din cadrul coaliției guvernamentale au declarat pentru Libertatea că președinții PSD și PNL erau la curent cu intenția introducerii amendamentului pentru ridicarea pragului la un milion de euro. Mai mult, sunt acuzați că au planificat totul pentru a nu-și pune numele în dreptul acestei modificări legislative, despre care știau că va fi contestată în spațiul public.

    „Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au știut de la ședința coaliției că urmează să fie introdus amendamentul prin care fapta de evaziune fiscală nu se mai pedepsește dacă făptuitorul plătește prejudiciul. Nu au dorit să și-l asume în proiectul inițial, să nu fie semnătura lor pe acest amendament, ci au lăsat ca totul să fie modificat în Parlament”, au precizat surse din arcul guvernamental pentru Libertatea.

    Senatorul anonim și „amendamentul de un milion de euro” Aici a intervenit rolul unui senator anonim: Ionel Dănuț Cristescu, fost președinte al CJ Teleorman în perioada când PSD era condus de Liviu Dragnea. El este cel care a introdus controversatul „amendament de un milion de euro”.

    „A existat un plan clar, doar nu e cineva copil să creadă că a trecut legea modificată substanțial fără să știe Ciolacu și Ciucă. Simonis s-a ocupat ca legea să treacă rapid”, au declarat surse implicate in procesul legislativ.

    Senatorii au fost la un pas să nu adopte proiectul în timp util, deoarece la primul vot dat asupra proiectului nu s-a întrunit numărul necesar de voturi. După ce mai mulți parlamentari din coaliție au reclamat că nu le-a funcționat cartela de vot, senatori din Comisia de buget au fost convocați de urgență la sala de plen pentru a participa la reluarea votului. Doar prin acest artificiu legea a trecut de Senat.
    În Camera Deputaților, legea a trecut fără probleme. Marcel Ciolacu nu a venit în Parlament să își voteze propriul proiect. Printre absenți se numără și secretarul general al PNL, Lucian Bode. Ciolacu este dispus să revină asupra legii Marcel Ciolacu a insistat, după votul din Parlament, că legea nu apără evazioniștii. „S-a venit cu amendamente, dar nu iese nimeni dintr-o închisoare. Cine încalcă legea a doua oară se duce la pușcărie. Eu nu sunt nici judecător, nici procuror. Eu nu sunt inițiator, a fost un amendament venit de la grupurile parlamentare. Pe mine nu mă interesează să bag pe nimeni la pușcărie. În primul rând nu iese nimeni din pușcărie. În proiectul meu și al domnului Nicolae Ciucă, nu știu dacă dumneavoastră știați, dar m-aș fi așteptat ca presa să facă la momentul respectiv un caz din asta, DIICOT și DNA nu mai aveau competențe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată și grup infracțional organizat”, a declarat, marți seara, după votarea bugetului, premierul Marcel Ciolacu. La o zi după această declarație, premierul a anunțat, miercuri, că este dispus să revină asupra legii dacă apar obiecții din partea procurorilor. Contestație la Curtea Constituțională USR și Forța Dreptei au anunțat că vor contesta prevederile legii la Curtea Constituțională. „O lege care continuă moștenirea lui Liviu Dragnea – să ne aducem aminte de celebra lege în care puteai face evaziune fiscală până în 100.000 de euro și scăpai nepedepsit. Vorbim de o mare amnistie, de o invitație pentru încălcarea legii”, a fost poziția exprimată, miercuri, de cele două partide.

    Ce prevede articolul controversat

     

    Articolul 10 din Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost schimbat substanțial cu voturile majorității parlamentare. Dacă legea va fi promulgată, vor intra în vigoare următoarele prevederi: „în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6*, art. 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 de euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6′, art. 8 sau 9, dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 de euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6′, art. 8 sau 9, dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6, art. 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. l6 alin.(l) lit.h din Codul de procedură penală”.

     

    @Libertatea