Liderii PSD și PNL au știut că proiectul pe care l-au depus în Parlament privind combaterea evaziunii fiscale va fi modificat, dar nu au dorit să-și asume ei articolele controversate, au dezvăluit surse din coaliție pentru Libertatea.
Legea inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă privind combaterea evaziunii fiscale a trecut într-un termen record de Parlament: două zile. Asta în timp ce alte proiecte, precum cele care vizează jocurile de noroc sau banii dați de partide presei, zac de luni de zile prin sertarele unor comisii.
Înregistrat pe 18 decembrie, proiectul cu amendamente a fost votat în aceeași zi în Senat. Peste numai o zi, pe 19 decembrie, deputații au dat votul final. Actul normativ prevede că evaziunea fiscală sub un milion de euro nu se va mai pedepsi penal dacă se achită prejudiciul plus 15%. Legea actuală conține un prag de 100.000 de euro.
Ridicarea acestui prag s-a realizat prin introducerea unui amendament, nu era conținută în proiectul inițiat de Ciolacu și Ciucă. Iar liderul social-democrat a susținut public că nu a fost informat despre modificările din Parlament, dar a apărat legea în varianta finală.
Ciolacu și Ciucă erau la curent
Surse din cadrul coaliției guvernamentale au declarat pentru Libertatea că președinții PSD și PNL erau la curent cu intenția introducerii amendamentului pentru ridicarea pragului la un milion de euro. Mai mult, sunt acuzați că au planificat totul pentru a nu-și pune numele în dreptul acestei modificări legislative, despre care știau că va fi contestată în spațiul public.
„Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au știut de la ședința coaliției că urmează să fie introdus amendamentul prin care fapta de evaziune fiscală nu se mai pedepsește dacă făptuitorul plătește prejudiciul. Nu au dorit să și-l asume în proiectul inițial, să nu fie semnătura lor pe acest amendament, ci au lăsat ca totul să fie modificat în Parlament”, au precizat surse din arcul guvernamental pentru Libertatea.
Senatorul anonim și „amendamentul de un milion de euro” Aici a intervenit rolul unui senator anonim: Ionel Dănuț Cristescu, fost președinte al CJ Teleorman în perioada când PSD era condus de Liviu Dragnea. El este cel care a introdus controversatul „amendament de un milion de euro”.
„A existat un plan clar, doar nu e cineva copil să creadă că a trecut legea modificată substanțial fără să știe Ciolacu și Ciucă. Simonis s-a ocupat ca legea să treacă rapid”, au declarat surse implicate in procesul legislativ.
Senatorii au fost la un pas să nu adopte proiectul în timp util, deoarece la primul vot dat asupra proiectului nu s-a întrunit numărul necesar de voturi. După ce mai mulți parlamentari din coaliție au reclamat că nu le-a funcționat cartela de vot, senatori din Comisia de buget au fost convocați de urgență la sala de plen pentru a participa la reluarea votului. Doar prin acest artificiu legea a trecut de Senat.
În Camera Deputaților, legea a trecut fără probleme. Marcel Ciolacu nu a venit în Parlament să își voteze propriul proiect. Printre absenți se numără și secretarul general al PNL, Lucian Bode. Ciolacu este dispus să revină asupra legii Marcel Ciolacu a insistat, după votul din Parlament, că legea nu apără evazioniștii. „S-a venit cu amendamente, dar nu iese nimeni dintr-o închisoare. Cine încalcă legea a doua oară se duce la pușcărie. Eu nu sunt nici judecător, nici procuror. Eu nu sunt inițiator, a fost un amendament venit de la grupurile parlamentare. Pe mine nu mă interesează să bag pe nimeni la pușcărie. În primul rând nu iese nimeni din pușcărie. În proiectul meu și al domnului Nicolae Ciucă, nu știu dacă dumneavoastră știați, dar m-aș fi așteptat ca presa să facă la momentul respectiv un caz din asta, DIICOT și DNA nu mai aveau competențe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată și grup infracțional organizat”, a declarat, marți seara, după votarea bugetului, premierul Marcel Ciolacu. La o zi după această declarație, premierul a anunțat, miercuri, că este dispus să revină asupra legii dacă apar obiecții din partea procurorilor. Contestație la Curtea Constituțională USR și Forța Dreptei au anunțat că vor contesta prevederile legii la Curtea Constituțională. „O lege care continuă moștenirea lui Liviu Dragnea – să ne aducem aminte de celebra lege în care puteai face evaziune fiscală până în 100.000 de euro și scăpai nepedepsit. Vorbim de o mare amnistie, de o invitație pentru încălcarea legii”, a fost poziția exprimată, miercuri, de cele două partide.
Ce prevede articolul controversat
Articolul 10 din Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost schimbat substanțial cu voturile majorității parlamentare. Dacă legea va fi promulgată, vor intra în vigoare următoarele prevederi: „în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6*, art. 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 de euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6′, art. 8 sau 9, dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 de euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6′, art. 8 sau 9, dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6, art. 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. l6 alin.(l) lit.h din Codul de procedură penală”.
@Libertatea
