De douăzeci de ani încerc să atrag atenția, în scris și verbal, asupra fraudării sistematice, din 2004 încoace, a alegerilor prezidențiale. Am fost și sunt, practic, singurul care crede asta și nu se teme să o afirme.
De douzeci de ani, rezultatele alegerilor prezidențiale ne suprind și infirmă fără greș cifrele exit-poll-urilor: în 2004, ne-am culcat cu Adrian Năstase președinte și ne-am sculat cu Traian Băsescu. În 2009, ne-am culcat cu Mircea Geoană președinte și ne-am sculat cu același scârbos Băsescu. În 2014, toate sondajele îl dădeau câștigător pe Victor Ponta, până într-atât încât lingăul tembel și dezgustător Andrei Pleșu se grăbea să înjure, într-un editorial, poporul prost, care l-a votat pe Ponta; la Cotroceni a ajuns Klaus Iohannis. În 2019, n-am mai fost surprinși, pentru că nimeni nu se aștepta să fie aleasă Viorica Dăncilă, care, deși perfect onorabilă ca prim-ministru, avea marele „defect” de a fi femeie.
În ciuda tuturor acestor surprize, cu excepția câtorva tentative timide, în 2009, nimeni, niciodată, nu a acuzat fraudarea alegerilor prezidențiale. Din contră: PROȘTII s-au delectat, împrăștiindu-se în tot felul de analize „fine”, „subtile”, „inteligente”, făcând spume la gură a propos de ce „au vrut”, ce „au votat”, ce „au ales” românii și de cauzele „profunde” ale votului.
Pe 24 noiembrie 2024, am fost surprinși mai mult ca niciodată: pe primul loc a ieșit un perfect necunoscut, unindependent, un individ care n-a apărut niciodată la televiziuni, al cărui nume nu a figurat în sondajele de opinie,cu un procent oricât de mic. Pe locul doi, a ieșit o handicapată woke, cu o vagă facultate particulară, cu un deșeu uman de fiică, care n-a ezitat să se declare public „o bisexuală mândră, care a iubit multe femei și mulți bărbați”. Cine grijania mă-sii a votat-o pe asta?! Vă spune eu: NIMENI!
Ce-au făcut, în condițiile astea, „analiștii”? Au acuzat frauda? Ei, ași: au „analizat”! Să cităm numai unul, că n-are sens să pierdem timpul și să ne murdărim mai mult: Marius Tucă Bow a constatat „o revoluție a votului”. Și cu asta, basta; la messe est dite, cum spun francezii.
„Explicația” pentru „succesul” lui Călin Georgescu? Nimic mai simplu: tinerii s-au mobilizat pe TikTok (exact așa cum, în 2014, pentru a explica „succesul” lui Iohannis în al doilea tur de scrutin, „jurnaliștii” nu mai oboseau să ne asigure că, văzându-l pe Ponta câștigând teren, „tinerii s-au mobilizat, în câteva ore, pe rețelele de socializare”).
„Explicația” pentru „succesul” Elenei Lasconi? Nici una: e firesc; constatăm, nu ne mirăm.
Singurul care a denunțat frauda a fost primarul cu față și discurs de retardat al capitalei, Nicușor Dan, susținător înfocat al Elenei Lasconi, care, ca matematician (deci și statistician) de formație, ne-a asigurat – referindu-se la Georgescu – că, „din punct de vedere sociologic, așa ceva e imposibil: nimeni, nicăieri, nu poate ajunge de la 6%, conform tuturor sondajelor, la peste 20%, în numai două săptămâni”. Ce nu a spus Nicușor Dan este că exact același raționament este perfect valabil și pentru Lasconi; cu numai o săptămână înaintea primului tur de scrutin, propriul său partid anunța, practic, debarcarea ei, după alegeri, din funcția de președinte al USR, pentru că era clar că nu va intra nici măcar în turul doi!
În mod evident, și perfectul necunoscut Călin Georgescu, și scârboasa woke Elena Lasconi au fost băgați în finală prin frauda obișnuită, practicată – sub îndrumarea CIA și a FBI – de serviciile secrete autohtone. Nu de Rusia, nu de Putin! Alegerile sunt organizate și controlate de serviciile de informații, de Ministerul de Interne, de Biroul Electoral Central; și, dacă nici așa nu iese cine trebuie, intervine poliția politică (magistratura). Or, toate aceste instituții NU sunt controlate nici de Rusia, nici de Putin; ele sunt, de 20 de ani, temeinic aservite Statelor Unite și Uniunii Europene, agentura acestora în lumea veche. Scenariul integral este mai greu de deslușit, dar, în mod sigur, e unul din astea trei:
1. Inconștient, Georgescu, pe care, în realitate, nu l-a votat, practic, nimeni, joacă rolul mielului sacrificial: campania universală împotriva lui, că este extremist, că e fascist, că este omul rușilor și al chinezilor, care ne va scoate din NATO și din UE, a început deja. Speriat, electoratul „românesc” bun, simplu, proocidental, proeuropean, proamerican, antirus și anticomunist, va cădea în capcană și se va orienta spre Elena Lasconi (oricât de femeie ar fi ea, ca și Dăncilă în 2019). Pe scurt, se va repeta figura din anul 2000, când, speriat că iese președinte „extremistul de dreapta” Corneliu Vadim Tudor, electoratul a trecut, cu arme, bagaje și „intelectuali ai neamului” furibund anti-PSD, în tabăra lui Ion Iliescu.
2. Disperate să-l scoată pe George Simion din turul doi al alegerilor (în care îl plasau toate sondajele, după Marcel Ciolacu), serviciile i-au făcut campanie lui Georgescu pe TikTok (fragmentând, astfel, electoratul naționalist), au trecut voturi de la Simion la el și, bineînțeles, i-au fabricat altele. Ce n-au prevăzut serviciile a fost scorul extrem de scăzut obținut de Ciolacu, unul din motive fiind acela că, disperat, la rândul lui, să nu intre în finală cu un contracandidat „de dreapta”, scos apoi automat „câștigător” de STS, cum s-a tot întâmplat din 2004 încoace, și el i-a transferat, din voturile sale, lui George Simion. Așa s-a făcut că Marcel Ciolacu n-a mai intrat în turul doi deloc, manevrele sale și ale serviciilor propulsându-l, în locul lui, pe Călin Georgescu.
3. Niște membri CIA disperați să-și păstreze posturile și sub Donald Trump au dat ordin anumitor elemente din serviciile autohtone aservite să-l scoată pe necunoscutul Georgescu președinte, în timp ce grosul CIA și al serviciilor române au respectat linia „oficială” sorosistă și au lucrat pentru Lasconi. Caz în care asistăm la un război intern din cadrul serviciilor de informații americane și – servilité oblige – și al celor băștinașe.
Nu o dată, în manevrele lor imbecile și antidemocratice, din țările lumii a treia, menite, în mintea lor puțină, să le apere interesele, americanii și-au dat cu stângu-n dreptul: în 1957 – 1958, l-au susținut, împotriva lui Fulgencio Batista, pe Fidel Castro, care mai târziu a devenit, după expresia lor idioată, nemesis-ul lor, marele lor dușman. În Iran, la sfârșitul anilor ’70, l-au lăsat din brațe pe Mohamed Reza Pahlavi, doar pentru ca fanaticul tembel Ruhollah Khomeini, care l-a răsturnat, să le iasă pe nas. În Afganistan, i-au susținut, împotriva rușilor invadatori, pe talibani, apoi și ăștia s-au întors împotriva lor.
Cam asta s-a întâmplat și cu Georgescu, dacă primul sau al doilea din cele trei scenarii imaginate mai sus e adevărat: l-au băgat pe necunoscutul ăsta desăvârșit (altminteri foarte respectabil) în turul doi al alegerilor prezidențiale, fie intenționat, crezând că, astfel, victoria lui Lasconi va fi sigură, fie involuntar, în încercarea de a-i fura locul doi lui Simion și a i-l asigura aceleiași Lasconi. Dar românilor le-a plăcut Georgescu (sau, mai bine zis, nu le-a plăcut Lasconi) și, după ce a devenit evident că va câștiga alegerile, americanii au fost obligați să anuleze primul tur. Cum vă place? Dacă, în schimb, ultimul scenariu corespunde realității, au învins sorosiștii/„progresișii”.
Și, pentru ca tabloul să fie complet, trebuie adăugat că tot prin fraudă a intrat și Nicușor Dan în turul doi (cu un procent
avans față de Crin Antonescu), apoi a „câștigat” alegerile, în defavoarea lui George Simion.
