O nouă bombă explodează în fotbalul românesc, direct din arhivele fostei poliții politice comuniste. Emil Săndoi (61 de ani), stoperul de legendă al Universității Craiova și fost selecționer al naționalei de tineret, figurează în evidențele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) ca fost colaborator. Dosarul său de rețea, înregistrat cu numărul R225432, conține 31 de file care descriu în detaliu racolarea și activitatea sa informativă din Epoca de Aur.
Recrutat în Bănie, la doar 20 de ani
Conform documentelor consultate în exclusivitate de jurnaliști, Emil Săndoi a intrat în vizorul Securității în vara anului 1985. Pe 24 octombrie 1985, pe când avea doar 20 de ani și devenea un pion de bază în defensiva Științei, fotbalistul a semnat un Angajament scris cu serviciul secret comunist.
Pentru aparatul represiv, tinerii sportivi care călătoreau în Occident reprezentau o resursă vitală. Săndoi a primit numele conspirativ „Ștefan”, fiind coordonat direct de Biroul de Securitate al Municipiului Craiova. Perioada acoperită de documentele din dosar se întinde pe patru ani: august 1985 – august 1989, exact perioada de maximă teroare și izolare a regimului Ceaușescu.
Ce conțin cele 31 de file?
Dosarul de rețea al fostului internațional cuprinde note informative menite să monitorizeze lotul Universității Craiova, dar și delegațiile oficiale în timpul deplasărilor interne și internaționale. Printre sarcinile trasate de ofițerii de Securitate se numărau:
- Raportarea stării de spirit din cadrul echipei.
- Identificarea jucătorilor sau oficialilor care manifestau intenții de a refuza revenirea în România (evaziune).
- Informații despre contactele pe care fotbaliștii români le aveau cu cetățeni străini sau cu jurnaliști din afara țării.
Emil Săndoi reacționează: „Nu-mi aduc aminte absolut nimic!”
Contactat de presă pentru a oferi clarificări, Emil Săndoi s-a declarat șocat de existența acestor documente și a negat vehement că ar fi făcut poliție politică. Fostul mare fotbalist invocă trecerea timpului și susține că nu a făcut rău nimănui:
„Au trecut aproape 40 de ani de atunci, nu-mi aduc aminte absolut nimic despre un angajament sau despre numele conspirativ ‘Ștefan’. În acele vremuri, toți eram chemați la instructaj înainte de a pleca în străinătate, veneau tovarășii și ne spuneau cum să ne comportăm. Dar de aici și până la a turna colegii e cale lungă. Toată viața mea am fost un om corect și am trăit doar pentru fotbal.”
O pată pe o carieră de excepție
Deși până în acest moment CNSAS nu a emis o decizie oficială care să îl declare definitiv „colaborator al Securității” în sensul legii (fapt care presupune că notele sale ar fi îngrădit direct drepturile și libertățile fundamentale ale omului), simpla existență a dosarului de rețea și a angajamentului semnat reprezintă o lovitură dură de imagine pentru Săndoi.
Fostul fundaș central este un nume sacru în istoria Craiovei, având peste 300 de meciuri în tricoul alb-albastru și fiind unul dintre artizanii eventului istoric din sezonul 1990-1991. Cu 30 de selecții la echipa națională și o prezență la Campionatul Mondial din Italia ’90, Săndoi a rămas în fenomen ca un tehnician respectat, lăudat adesea pentru diplomația și bunele sale maniere.
Dezvăluirile actuale arată însă că, sub presiunea dictaturii, chiar și idolii din iarbă au fost prinși în plasa de sârmă ghimpată a Securității.
