Va fi asfaltat cel mai vechi drum din țară

0
71

 

 

 

Ultima parte din fostul DN7 D, actual 703H, a fost scoasă la licitație pentru modernizare, iar autoritățile județene caută un proiectant și un constructor pentru asfaltarea și modernizarea drumului considerat a fi cel mai vechi din țară. Pentru asta se oferă 130 de milioane de lei, bani primiți de Consiliul Județean Vâlcea prin Programul Anghel Saligny, scrie turnulsfatului.ro .

Drumul porneşte din DN7 (din localitatea Câinenii Mici), traversează nordul judeţului Vâlcea, prin comunele Câineni, Boişoara, Titeşti şi Perişani, şi continuă în Argeş cu un drum judeţean, iar apoi spre Pitești.

Este traseul cel mai scurt între judeţele Argeş şi Sibiu şi, totodată, o alternativă la DN 7, ocolind atât Valea Oltului, cât şi Dealul Negru, zone foarte aglomerate. Și este chiar mai scurt decât Valea Oltului, cu aproximativ 30 de kilometri.

”DN 7 Râmncu Vâlcea – Sibiu, cea mai importantă arteră rutieră din România, care străbate țara de la sud la vest, asigurând trecerea lanțului carpatic la cea mai joasă cotă, este practic blocat la anumite ore ale zilei în anumite intervale ale anului, iar turismele nu au altă variantă de ocolire a Văii Oltului. Ca soluție de ocolire DJ 703H, care are traseul paralel cu DN 7, este o variantă viabilă, deoarece împreună cu celelalte drumuri județene, unele dintre ele reabilitate sau în curs de reabilitare, oferă posibilitatea ocolirii zonei dintre Câineni și Călimănești”, se precizează în Caietul de sarcini ce însoțește licitația.

Drumul este proiectat pentru o viteză de 50-80 km/h, partea carosabilă va avea două benzi și va avea în minim 6 metri lățime

Nu a fost niciodată asfaltat. Ultima oară, pietruit de Regele Ferdinand

Drumul, neasfaltat niciodată, a fost cerut de CJ Vâlcea pentru a fi modernizat, iar în 2021 s-au modernizat primii 3 kilometri.

”Sunt foarte bucuros că, la numai două luni de când am preluat DN 7D, turnăm primii 3 kilometri de asfalt pe acest drum de pământ. Facem astfel primii paşi concreţi pentru intrarea în normalitate, aş spune eu, fiindcă este nedrept pentru oamenii locului şi pentru cei care tranzitează această superbă zonă ca, în secolul 21, să folosească un drum aflat mult sub standardele vremii”, a declarat atunci preşedintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu.

Asfaltarea s-a făcut pe o porţiune de doar trei kilometri, în satul Spinu din comuna Perişani, unde drumul era într-o stare avansată de degradare, dar cei 31 de kilometri vor fi asfaltați în întregime, promitea atunci președintele județului.

Încă din 2018, Rădulescu cerea bani pentru modernizarea drumului despre care spune că este ”cel mai vechi din România”.

Încă de acum 3 ani, Constantin Rădulescu milita pentru refacerea acestui drum pitoresc, care ar permite evitarea aglomerației de pe Valea Oltului. În 2018, Rădulescu considera artera ”cel mai vechi drum din România, locul unde s-a născut Ţara Românească. Este o arteră extrem de importantă pentru ceea ce va însemna dezvoltarea acestei zone a judeţului Vâlcea, una dintre cele mai frumoase din România”.

Ultimele lucrări de reabilitare au fost realizate pe vremea regelui Ferdinand, atunci când s-a pietruit.

”Cel mai vechi drum din România, Drumul Naţional 7 D, o eroare în actele rutiere care trenează de mai bine de 10 ani, un drum care traversează istoria şi timpul, dar totodată poate cea mai frumoasă depresiune montană a Vâlcii.

Locul unde s-a născut Ţara Românească, locul unde munţii înconjoară zona care a dat dinastia Basarbilor, locul unde Posada a încheiat pentru totdeauna visul de expansiune a regatului maghiar, deci drumul romanilor, drumul cruciaţilor, drumul mătăsii, drum care lega Europa Apuseană de Orient, acest drum care are peste 2000 de ani, astăzi înscrie cea mai importantă dată din istoria sa.

După ce a fost abandonat de istorie în urmă cu trei secole, odată cu construcţia Văii Oltului, ajungând azi un oarecare drum de pământ care taie ca o aortă Ţara Loviştei, cinci comune depinzând de el, acest drum primeşte în sfârşit o paternitate”, nota Rădulescu despe acest drum istoric, scrie Adevărul.

Pe vremea lui Ceauşescu s-a dorit modernizarea lui de către străini

Oamenii din zonă povesteau că deşi s-a mai încercat peticirea drumului de-a lungul timpului, cu pietriş, faptul că este tranzitat de maşini de mare tonaj încărcate cu lemne, duce la distrugerea lui şi menţinerea într-o stare de degradare continuă. „Trec maşinile mari, încărcate cu lemn. Dar nimeni nu bagă o maşină de balast, deşi bani se fac pe seama lui”.

Şi cei de la CNAIR care au ajuns în zonă pentru a face „mici retuşuri”, atrag atenţia asupra acestei probleme şi cer celor care exploatează lemnul în zonă să nu mai supraîncarce camioanele.

„În 1987, au venit aici mai mulţi specialişti din Franţa, Italia şi de la noi. Au stat 10 zile aici în Perişani, au măsurat, au discutat. Apoi au plecat la Bucureşti şi s-au dus la premierul de atunci – Dăscălescu. Ceauşescu ar fi fost de acord ca străinii să-l modernizeze, dar Dăscălescu a spus: lăsaţi, că-l putem face şi noi, românii”, afirmă un alt localnic, citat de Adevărul.