În august 1996, un bătrân pe nume Șofron Grecu zis „Burelu” descoperea în Munții Orăștiei o căldare cu 3.000 de monede dacice din aur cântărind 25 de kilograme – acea găsită a declanșat cea mai mare goană după comori din istoria modernă a României, iar 30 de ani mai târziu, autoritățile încă recuperează brățări dacice furate prin rețele mafiote din Serbia și SUA.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala politică și religioasă a dacilor, până în 106 d.Hr. Ascunsă în Munții Șureanu, la peste 1.000 de metri altitudine, cetatea era centrul regatului lui Decebal. Romanii au cucerit-o, au distrus-o, au jefuit-o. Dar n-au găsit totul.
Legenda comorilor ascunse de regele dac a dăinuit secole întregi. În Evul Mediu, pescarii din râul Strei găseau ocazional monede și piese de aur. În secolul XVI, aurul dacic a făcut prima oară senzație în Transilvania habsburgică. Dar comoara reală a rămas îngropată.
Totul s-a schimbat în ianuarie 1996. Adam Neag, un bătrân din satul Târsa-Luncani, murea și lăsa ginerilor săi un secret uluitor. Zidise în podul casei un tezaur de sute de galbeni dacici. Ginerii au încercat să vândă o parte muzeelor din România. Vestea s-a răspândit fulgerător.
În august 1996, o echipă de braconieri arheologici formată din Șofron Grecu „Burelu”, nepotul său Liviu Pricăjan și Dionisie Drăgoiu zis „Francezul” – un român cu cetățenie dublă din Lyon – scotea la iveală cel mai mare tezaur dacic descoperit în epoca modernă.
3.000 de monede din aur de tip Koson. 25 de kilograme de aur. Ascunse într-o „căldare” îngropată pe Dealul Muncelului, în perimetrul sitului arheologic. Valoare estimativă pe piața neagră: milioane de dolari. Braconierii le-au vândut colecționarilor internaționali prin rețele clandestine.
Anchetatorii au recuperat doar 558 de monede Koson din cele 3.000. Alte 125 au fost găsite la un cetățean italian și confiscate de poliția din Ungaria. Restul – peste 2.440 de monede – sunt și azi date în urmărire internațională prin INTERPOL, pe lista obiectelor furate publicată de Poliția Română.
Descoperirea lui Burelu a transformat Munții Orăștiei într-un El Dorado modern. Lumea interlopă din Deva a mirosit oportunitatea. Cămătari, traficanți valutari, foști polițiști, foști ofițeri de Securitate – toți au început să finanțeze expediții ilegale în sit.
În august 1998, un alt tezaur uriaș apărea la Șesu Căprăreței, din perimetrul Sarmizegetusei Regia. Peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes și Asander din aur. Toate au fost vândute la case de licitații din Europa Centrală și din Statele Unite. Nicio monedă nu a ajuns la stat.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna goana după aurul dacic în anii ’90 – sute de oameni scurmând noaptea în pământul sfânt al Sarmizegetusei cu detectoare de metale aduse din Germania, sub ochii complici ai unor polițiști corupți.
Martie 1999. La Culmea Căprăreței, o zonă terasată artificial la 600 de metri de incinta sacră a Sarmizegetusei, braconierii descopereau ceva fără precedent – primul tezaur de 6 brățări dacice spiralice din aur masiv. Piese regale de aproximativ 1 kilogram fiecare.
Brățările plurispiralice din aur dacic sunt artefacte absolut unice în lume. Nu există nicio piesă similară în alt muzeu de pe planetă. Realizate din aur de 18-20 de karate, decorate cu terminații zoomorfe, cântărind între 500 de grame și peste 1,2 kilograme fiecare. Patrimoniu cultural inestimabil.
Toate cele 6 brățări au plecat imediat în străinătate prin mafia sârbească. Cămătarul Ilic Ljubișa, cunoscut drept „Johnny Americanul”, liderul Cartelului sârbu, le colecta de la braconieri și le revindea colecționarilor din Elveția, Germania și SUA. Ca „moșteniri de familie trace”.
Decembrie 1999. Casa de licitații Christie’s din New York scotea la vânzare „o brasardă masivă de aur greacă sau tracă”. Preț estimat: cel puțin 100.000 de dolari. La ultima clipă, licitația era anulată. „Proprietarul anonim” retrăgea piesa. Era una dintre brățările Sarmizegetusei.
În total, între 1999 și 2001, braconierii au scos din Sarmizegetusa cel puțin 24 de brățări spiralice din aur. Alte 7 brățări au fost descoperite în alți ani. Greutatea totală a aurului dacic furat – peste 97 de kilograme. Echivalentul extras în primii 2 ani de funcționare a minei de aur Săcărâmb din secolul XVIII.
Te-ai întrebat vreodată cum e posibil ca în anii 2000 o piesă unică în lume, de valoare culturală inestimabilă, să apară la o casă de licitații din Manhattan ca „moștenire de familie”? Pentru că mafia sârbă și colecționarii occidentali aveau mecanisme perfecte de spălare a antichităților furate.
Lupta statului român a început lent, apoi a accelerat. Ianuarie 2007. Prima mare victorie. Patru brățări dacice erau recuperate din SUA și aduse în țară. Alte două brățări erau răscumpărate din Elveția. Toate șase, parte din tezaurul descoperit în 1999 la Culmea Căprăreței.
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia anunța un bilanț impresionant. 1.027 monede Koson din aur (8,62 kilograme). 37 monede Lysimachos din aur. 213 monede Koson din argint. 13 brățări dacice regale din aur (12,633 kilograme). Două scuturi regale din fier, decorate cu animale. 12.000 monede de argint și bronz.
Între 1998 și 2014, au fost întocmite 7 dosare penale majore. 34 de inculpați. Procurorii au dovedit în instanță rețeaua completă – braconieri din Munții Orăștiei, intermediari din Deva, poliția locală coruptă, mafia sârbească, casele de licitații internaționale, colecționari din SUA și Europa de Vest.
În 2022, un cetățean german, Pop Zeno, era condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 3 ani de închisoare cu suspendare. Deținuse și vânduse piese de tezaur furate, printre care o brățară de aur de aproape 1 kilogram. Pedeapsa: 80 de zile de muncă în folosul comunității.
Aprilie 2025. Muzeul Național de Istorie a României expunea oficial a 14-a brățară dacică recuperată. Piesa cântărea 1,3 kilograme – cea mai grea dintre toate recuperate până atunci. Fotografia ei nu apăruse în nicio bază de date anterioară. Existența era complet necunoscută înainte de recuperare.
Dar drama nu s-a terminat. Pe 25 ianuarie 2025, hoții pătrundeau cu dinamită în Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde Muzeul Național de Istorie organizase expoziția „Dacia! Împărăția de aur a Carpaților”. Furau Coiful de Aur de la Coțofenești și 3 dintre brățările dacice. Exact cele recuperate în 2007 din SUA.
Un cerc tragic și ironic. Brățările readuse în țară după 8 ani de lupte juridice internaționale, expuse cu mândrie la Amsterdam ca simboluri ale patrimoniului românesc, ajungeau din nou în mâinile unor rețele mafiote internaționale. Investigațiile Europol continuă și azi.
Astăzi, din totalul estimat de peste 30 de brățări dacice spiralice din aur descoperite și furate din Sarmizegetusa Regia, doar 14 au fost recuperate de statul român. Alte 11 brățări sunt date în urmărire internațională prin FBI și Interpol. Zeci de kilograme de aur dacic au dispărut pentru totdeauna pe piața neagră.
Sarmizegetusa Regia este astăzi monument UNESCO din 1998. Mii de turiști urcă anual să vadă ruinele capitalei dacice. Dar sub picioarele lor, la mai puțin de un metru adâncime, zac probabil alte tezaure ascunse de Decebal cu 2.000 de ani în urmă. Dacii au luat secretele lor cu ei în eternitate.
