După principiul nici o zi fără o reţinere spectaculoasă a procurorilor de la DNA, astăzi a venit rândul lui Horia Georgescu, şeful Agenţiei Naţionale de integritate. Hulit şi temut de mulţi parlamentari, dar mai ales de aleşii locali, fie ei preşedinţi de consilii judeţene, primari, ori simpli consilieri, Georgescu a dat impresia că n-are tată, n-are mamă, îi execută pe toţi cei prinşi că au încălcat legea. Preşedinte al unei organizaţii asimilată practic sistemului juridic, vorbim aici de ANI, Georgescu şi a făcut în timp duşmani inclusiv în rândul presei, al jurnaliştilor care se ocupau şi unii poate încă se mai ocupă, cu şantaje. Parte dintre aceştia jubilează chiar acum pe canalele de ştiri, încercând să mânjească activitatea unei întregi agenţii integre, care nu s-a sfiit să-i amendeze pe parlamentari sau să îi scoată pe tuşă pe cei care combinau afacerile cu politica.
Reţinere aşteptată
Horia Georgescu a fost adus astăzi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 08.00 în baza unui mandat de aducere emis de procurorii DNA. Înainte de a da ochii cu anchetatorii, Georgescu a declarat că nu ştie de ce a fost adus la DNA şi că nu ştie despre ce cauză este vorba.
Conform comunicatului DNA, Horia Georgescu a fost audiat fiind suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate. Se pare că toate persoanele care au făcut parte din organele de decizie ale ANRP, care au semnat efectiv pentru acordarea unor despăgubiri supraevaluate, vor avea aceeaşi soartă, deciziile fiind practic unele colective, chiar dacă puteau fi influenţate de Alina Bica sau directorii ANRP.
Mecanismul fraudelor de la ANRP
Conform Mediafax, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011. Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate. În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare. În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri. Conform constatărilor, au fost soluţionate cu prioritate cazuri tratate drept „excepţionale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice. „Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită trei intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor depuse la dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie”, sunt alte motive invocate. Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propietăţilor (ANRP), prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.
De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au beneficiat şi cesionari de drepturi, practic renumiţii samsari imobiliari, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.
Conform datelor oficiale, în perioada 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.
Au fost consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% mai mică decât valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară. În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane lei şi 466,7 milioane lei, toate aceste dosare urmând a fi luate la puricat de procurorii DNA.
Averi greu de justificat
Astfel se explică aducerea, tot astăzi, la DNA, în aceeaşi cauză şi a deputatului PNL Theodor-Cătălin Nicolescu. De profesie avocat, Nicolescu a ocupat în trecut funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în perioada octombrie 2005 — mai 2008. Şi acesta, ca şi Horia Georgescu, are în prezent o avere greu de justificat.
Potrivit ultimei declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) Horia Georgescu deţine un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007, un apartament de 140 de metri pătraţi în municipiul Braşov, cumpărat tot în anul 2007, dar şi o casă, tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată în anul acelaşi an 2007. În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de circa 70 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, la care se mai adaugă un autoturism Volskwagen, cumpărat în anul 2008, un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi alte două conturi în lei, pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei. Horia Georgescu menţionează însă şi un împrumut de 250.000 de euro, pe 20 de ani, luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, naşii săi. Proprietăţile declarate de Horia Georgescu nu prea pot fi justificate din veniturile declarate de acesta: 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.
Cariera lui Horia Georgescu
Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012. În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, acesta a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Au existat zvonuri, alimentate chiar de fratele lui Horia Georgescu, că acesta ar fi ofeit 17.000 de euro pentru a reuşi să intre în DNA. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. În perioada mai-iulie 2007, actualul preşedinte al ANI a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate, perioadă de la care i se şi trage actuala reţinere în arest. Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.
de Gusti Constantin
