Dezvăluiri sexual-siropoase făcute de cronicari despre nepoții lui Ştefan cel Mare sau A. Lăpușneanu

0
308

În cărţile de istorie nu se face nicio referire despre viaţa sexuală a domnitorilor moldoveni, însă în textele cronicarilor sau ale istoricilor din secolele XVI – XVII apar mai multe pasaje în care se vorbeşte despre apucăturile sexuale ale conducătorilor Moldovei.

Iliaş Rareş a fost domnitorul Moldovei între 3 septembrie 1546 şi 11 iunie 1551. Fiul lui Petru Rareş şi nepotul lui Ştefan cel Mare, Iliaş a fost suspectat de relaţii bisexuale, informează revista Historia.ro. Domnia sa nu a fost una remarcabilă, petrecerile cu servitori turci fiind la ordinea zilei.

„Pre urma lui Pătru vodă Rareş ridicară boierii cu toată ţara pre Iliaş fiu-său cel mai mare la domnie, sîmbătă septemvrie 3 că şi firea şi faţa îl lăuda să fie blîndu şi milostivu şi aşezătoriu, gîndidu-să că va semnăna tătîne-său”, scria cronicarul Grigore Ureche. Spre dezamăgirea boierilor, Iliaş Rareş nu i-a semănat mai deloc tatălui său. Aceasta a preferat să organizeze petreceri sexuale cu servitorii săi turci, precum şi cu cadâne.

„Din afară se vedea pom înflorit, iar dinlăuntru lac împuţit. Că avîndu lîngă sine sfetnici tineri turci, cu cari ziua petrecea şi să dezmierda, iar noaptea cu turcoaice curvind, din obiceele creştineşti s-a îndepărtat”, mai menţiona Grigore Ureche.

Iubind mai mult petrecerile decât tronul ţării, Iliaş Rareş renunţă la conducerea ţării în favoarea fratelui său Ştefan al VI-lea Rareş şi pleacă la Constantinopol, unde trece la religia mahomedană, luând numele de Mehmet. După doar doi ani, Iliaş Rareş a fost exilat în oraşul Bursa, fiind acuzat de fraudă. El are un sfârşit tragic, fiind otrăvit în anul 1562, la Alep în Siria.

Alţi doi voievozi ai Moldovei au fost bănuiţi de practici homosexuale pe baza unor menţiuni făcute în cronicele vechi româneşti. Este vorba despre Alexandru Iliaş şi Ştefăniţă Lupu.

Alexandru Iliaş a domnit de două ori în Moldova, între 10 septembrie 1620 şi octombrie 1621, respectiv între 5 decembrie 1631 şi aprilie 1633, fiind însă şi voievod al Ţării Româneşti între septembrie 1616 şi mai 1618. Acesta era nepotul lui Alexandru Lăpuşneanu, unul dintre cei mai importanţi domnitori ai Moldovei.

Despre Alexandru Iliaş, cronicarul Miron Costin susţinea că nu prea se pricepea să conducă ţară şi în plus îşi făcuse un amant homosexual în persoana grecului Batiste Veveli. Nemulţumiţi de domnia lui Iliaş, boierii, conduşi de vornicul Vasile Lupu, l-au făcut pe voievod să părăsească tronul ţării.

Ştefăniţă Lupu a domnit în Moldova între 1 decembrie 1659 şi 29 septembrie 1661. Acesta a fost fiul lui Vasile Lupu, devenind domnitor al ţării şa vârsta de doar 18 ani. Cum Moldova era bântuită de secetă în acea perioadă, oamenii erau nevoiţi să mănânce papură măcinată în loc de pâine, de aici şi porecla lui Ştefăniţă Lupu cea de „Papură Vodă”.

Domnitorul Moldovei era firav la trup din cauză că a fost închis timp de cinci ani de zile în fortăreaţa de la Buciuleşti – Bistriţa, el nereuşind să îndeplinească un rol important în istoria ţării. Chiar în plus, cronicarii susţin că Ştefăniţă Lupu avea apucături bisexuale.

„Dezmierdat, făcea lucruri copilăreşti, să zic mai bine nebuneşti, nu căuta trebile domniei, ci curviile şi partea bărbătească şi femeiască”, arăta cronicarul muntean Radu Popescu în „Cronica Bălenilor”.

 

 

 

@Comisarul