Spărgătorul Șotîrcă a fost trimis sa sparga poarta iadului de catre banda rivala din Rusia

0
520

 De curând, a murit în Germania unul dintre cei mai periculoși spărgători din Europa, Marian-Ionel Șotîrcă, de loc din Focșani, care acționa încă din anul 1990 în Germania, apoi peste două decenii a „operat” în Belgia, Olanda și  Danemarca.

Ultimii 5-6 ani, Marian- Ionel Șotîrcă i-a petrecut în Germania unde, practic, s-a reîntors și murit în urma unui conflict iscat cu o bandă rivală formată din interlopii din Federația Rusă. Acesta era axat mai ales pe spargerile de locuințe din zonele rezidențiale bogate din nordul Europei, dar și pe spargerile unor depozite cu produse electronice scumpe sau a parfumurilor și cosmeticelor de lux. Dar ”specialiatatea” sa erau operele de artă de mare valoare.

Marian-Ionel Șotîrcă, al patrulea complice la ”furtul secolului” din Olanda

Marian-Ionel Șotîrcă a fost bănuit că ar fost implicat și-n „furtul secolului” de la muzeele din Olanda. Astfel, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, din muzeul Kunsthal din Rotterdam au fost furate şapte tablouri: „Cap de Arlechin” de Pablo Picasso, „Cititoarea în alb şi galben” de Henri Matisse, „Podul lui Waterloo” şi „Podul Charing Cross” de Claude Monet, „Femeie lângă o fereastră deschisă” de Paul Gauguin, „Autoportret” de Meyer de Haan şi „Femeie cu ochii închişi” de Lucian Freud.

Picturile aparţineau unei fundaţii olandeze care fusese de acord pentru prima oară să ofere publicului şansa de a le admira. Mare greşeală. Picturile erau vizate de un grup de hoţi din care fac parte şi câţiva români şi au fost sustrase lejer din muzeul olandez cu toate că erau păzite de sisteme sofisticate de alarmă. Poliţia din Rotterdam a ajuns la scurt timp de la declanşarea alarmei la muzeu, dar hoţii dispăruseră de mult cu operele de artă.

Trei luni mai târziu, Mihai-Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru, cunoscuţi ai lumii interlope din Tulcea, au fost reţinuţi de procurorii DIICOT.

Poliția olandeză a susținut la acea vreme că în spargerea care a durat numai 2 min și 48 sec, a mai existat un complice al celor trei. Șotîrcă se pare că atunci s-a mutat din Olanda în Danemarca, reușind astfel, să fie de negăsit pentru poliția olandeză.

La 6 ani de la spargerea muzeului, în 2018 când se credea că cele 7 opere de artă ar fi ars într-o sobă din Tulcea, una dintre operele atribuită lui Pablo Picasso, „Tete d’Arlechino“ („Cap de arlechin“), al cărei original a fost furat în 2012 din Muzeul de Artă din Rotterdam de o bandă de români,a fost descoperită în Dobrogea. Pânza estimată la 800.000 euro era învelită într-o folie de plastic şi se afla sub o piatră, la rădăcina unui copac din Munţii Măcinului. Trebuie precizat că Marian-Ionel Șotîrcă a fost condamnat de-a lungul anilor de nenumărate ori pentru infracțiunii de spargere, furt calificat, intrare prin efracție atât în Germania, Olanda cât și Belgia. Dar niciodată nu a fost prins pentru spargerea muzeului din Rotterdam. „Cu toate că a fost dat în urmărire generală în toată Europa, acesta reușit să se sustragă anchetelor penale din țările unde a locuit, însușindu-și diverse identități false”, ne-a declarat un înalt oficial al EUROPOL.

Amenințările fiicelor lui Șotîrcă la adresa presei

Acum, după moartea lui Marian-Ionel Șotîrcă, cele două fiice ale sale Larisa Șotîrcă și Vanesa Păun amenință presa locală din Vrancea, să nu cumva să facă vreun comentariu la adresa „memoriei” celui mai căutat infractor din Europa, că, altfel, vor „avea de suferit”. Vanesa Păun i-a transmis unei victime ale tatălui său: „Foarte bine v-a făcut că v-a spart casele, tata era șmecher, nu boschetar ca voi!”