Într-o democrație autentică, administrația publică se presupune că veghează cu obiectivitate la respectarea libertății de conștiință și a principiilor constituționale. În Palatul Secretariatului de Stat pentru Culte, însă, lucrurile se măsoară după reguli mult mai particulare. Sub directa îndrumare a ministrului Ciprian Olinici, Secretariatul pare să fi transformat gestiunea cultelor religioase într-un exercițiu sofisticat de finisaj birocratic, dublat de o grijă paternă pentru netezirea oricăror asperități de opinie.
Principala dilemă filozofică ce bântuie culoarele Secretariatului de Stat pentru Culte încă din anul 2023 nu este legată de protejarea diversității spirituale, ci de înțelegerea pluralismului ca valoare a unei societăți democratice. Pentru ministrul Ciprian Olinici, pluralismul pare a fi un concept acceptabil doar atâta timp cât nu tulbură liniștea instituțională. În viziunea sa administrativă, progresul social nu se obține prin dezbateri deschise sau prin opinii care deranjează, șochează ori jignește, ci printr-un continuu și sârguincios „periat de scame”. Dacă o idee nu este suficient de netedă și docilă pentru a trece de filtrul de la Culte, ea riscă să fie catalogată drept o simplă divergență personală, târâtă ani la rând prin sertarele ministeriale.
Demonstrația supremă a virtuozității birocratice s-a văzut în modul în care Secretariatul a gestionat cazul fostului episcop Emilian Prodan. Când acesta s-a prezentat benevol în audiență, ministrul Ciprian Olinici și directorul general Florin Frunză s-au grăbit să-i predea o lecție magistrală de jurisprudență derivată din Ordinul nr. 118/2017. Articolul 1 alineatul (4) litera a) a fost invocat cu solemnitate pentru a aminti că nicio persoană nu poate avea dublă apartenență la două asociații religioase sau culte. În schimb, cu o generozitate de-a dreptul lumească, administrația a ținut să precizeze că aceeași persoană poate fi președinte sau manager la câte companii și organizații comerciale îi permite timpul. Cu alte cuvinte, în logica Secretariatului, sufletul nu se poate diviza între două credințe, dar timpul și funcțiile de conducere corporativă se pot multiplica fără nicio opreliște legală.
În ciuda zgomotului mediatic și a afirmațiilor nefondate vehiculate de Emilian Prodan privind o presupusă ostilitate instituțională față de Biserica Ortodoxă Valahă, realitatea juridică desființează orice scenariu apocaliptic. Ministrul Olinici însuși a fost nevoit să nege astfel de afirmații, recunoscând că nu există niciun conflict instituțional cu ABCOV, ci doar tensiuni vechi, strict între persoane fizice, pe marginea unor conflicte de opinie începute în 2023. De altfel, poveștile alarmiste despre închiderea vreunei asociații religioase rămân simple fantezii, deoarece legea impune condiții extrem de grave — cum ar fi afectarea sistematică a integrității fizice sau psihiatrice — pentru a se ajunge la o asemenea măsură radicală. Secretariatul nu are nicio pârghie să dizolve entități doar pentru că unii membri pornesc la cerșit pe TikTok în numele unor mausolee imaginare, având deja probleme la scăfârlie, așa cum s-a întâmplat în cazul asociației de la Bacău.
În acest peisaj dominat de prudența excesivă a domnului Olinici, poziția Bisericii Ortodoxe Valahe, exprimată clar de episcopul Nicolae Ilie, rămâne ferm ancorată în dreptul democratic. Statul este obligat să garanteze că nu va permite ingerințe în deciziile Sinodului BOR și că libertatea de exprimare aparține deopotrivă tuturor cultelor. În timp ce Permanența Sfântului Sinod al ABCOV păstrează o discreție absolută conform statutului, Biserica Ortodoxă Valahă își menține dreptatea și independența. Funcționarii de la Culte sunt astfel amintiți că democrația trăiește prin confruntare liberă de idei, nu prin servilism și netezirea obedientă a scamelor de pe reverul ministrului.
