În timp ce spuma jucătoarelor și jucătorilor lumii e concentrată la Flushing Meadows, New York, unde s-a desfășurat turneul de la Cincinnati, iar acum cel mai spectaculos Grand Slam al anului, faimosul US Open, citim cu stupefacție că Simona Halep, care a declarat că nu participă din cauza pandemiei, că ar sta în izolare, a fost văzuă la București descinzând dintr-un bolid electric, o mașină ultimul strigăt, Porsche Taycan, zice-se „cea mai scumpă din lume”, care costă peste 150 000 euro, chipurile, ca să se plimbe, că i s-a urât în casă!
Dar să te plimbi cu un asemenea bolid în România, când de 30 de ani guveranții se chinuiesc să facă o autostradă demnă de civilizația vitezei, e mare parodie! Bolidul atinge peste 400 km la oră. Cu așa ceva ar fi putut merge în America, se uita la câteva meciuri de la Flushing Meadows, apoi se plimba pe autostrăzile americane. Îi recomandam eu câteva pe care se poate merge și cu 250 km la oră! Dar poate că deja visul ei este Lucid Air, un bolid american electric, cel mai rapid din lume, cu o autonomie de 800 km, facilitată de două motoare de 650 cai putere!
Bravos, fetițo! Sigur, e munca ei, sunt banii ei, face ce vrea! Dar s-o facă discret, să nu se vadă, fiindcă este o rușine ce face! Acesta nu este un exemplu de urmat! E mitomanie.
În timp ce Andy Murray revine în marele circuit și face în debut un meci memorabil, muncind ca un Hercule să câștige partida cu japonezul Nishioka, și a câștigat-o, după aproape cinci ore de joc, revenind de la 0-2 la seturi și câștigându-le pe celelalte trei (este un erou al turneului, un simbol al luptei sportive!), marea campionană a României sfidează opinia publică cu o imagine scandaloasă, oricum, lipsită de decență, spre bucuria gășcarilor. Da, e scandalos să te afișezi cu ceea ce nu este potrivit. Nu era nici timpul, nici locul.
Este un model nefast, după părerea mea, să nu ai copilărie, să joci tenis din burta mamei, cum se spune, să-ți sactifici viața și mai ales șansa de a învăța, de a avea cultură, de a descoperi și alte dimensiuni ale lumi, de a te bucura de ceea ce a creat geniul uman, să câștigi milioane de dolari cu mari sacrificii și să arunci banii pe o colecție de mașini! Este incredibil! Asta a învățat-o cică un bilionar, care nu a făcut nici un gest cultural în viața lui! Să ai sute de milioane de dolari și să nu faci o bibliotecă! Să se fi uitat măcar la colecții de cărți rare (avea în ce investi, fiindcă unele costă sute de mii de euro)! Așa și eleva. Nu se bucură de muzica lui Mozart, să spunem, se bucură când se uită la colecția ei de mașini, de parcă ar vedea „Femeile” lui Andy Warhol. Asta a declarat campioana fără egal a tenisului românesc și mondial!
În acest timp, la US Open fiecare meci este atât de disputat încât spui că este o finală, cum a dovedit și Sorana Cîrstea în meciul cu experimentata jucătoare americană McHale. Sorana are talent și e frumoasă, iar în meciul cu Konta, despre care voi scrie într-o cronică specială, a dovedit că are și ambiția necesară unei campioane (e de neînțeles cum acestă sportivă nu se află în top 10!). Și Pliskova, și Kerber, și Serena, și Kvitova, și Muguruza, și Kenin, și Osaka, toate sportivele de elită au făcut jocuri de mare spectacol.
Meciurile se joacă fără public, dar organizatorii au găsit soluția microfoanelor, care creează atamosfera normală de joc, cu public, iar la punctele câștigate, se aud și aplauze. Ba la sfârșitul unei partide, învingătorul oferă câteva mingi galbene spectatorilor nevăzuți și le aruncă în tribunele goale, dar pline de larma din microfoane. Deci e un moment de regie teatrală, pe care sportivii îl joacă foarte serios. Am citit ce sacrificiu face Serena ca să fie prezentă la US Open, fiindcă are probleme de sănătate. Dar, așa cum spunea și imbatabilul Djokovic (anul acesta nu a pierdut nici un meci!), „trebuie să fim la acest Grand Slam, ca să arătăm voința noastră, și voința noastră este ca acest frumos sport să continue, să nu fie afectat din cauza unui virus”.
Iar sportivii s-au străduit să facă jocuri memorabile. Au învins spectrul pandemic, oricum, ne-au făcut să-l uităm. Dacă nu exista US Open 2020, nu vedeam multe minuni. Printre ele, este partida dintre Sorana Cîrstea și Johanna Konta, care trebuie pusă în rama celor mai frumoase meciuri pe care le-am văzut vreodată.
Grid Modorcea