Ziarul Tricolorul

Etichetă: raed arafat

  • Manual de „Integritate”: Cum să trimiți sechestrul în vacanță la Dublin

    Manual de „Integritate”: Cum să trimiți sechestrul în vacanță la Dublin

    Manual de „Integritate”: Cum să trimiți sechestrul în vacanță la Dublin

    Doamnelor și domnilor, luați loc și admirați spectacolul de magie administrativă oferit de Ministerul Afacerilor Interne! Într-o țară în care logica pare să fi plecat în concediu fără plată, conducerea MAI ne demonstrează că nu ai nevoie de un elicopter funcțional ca să planezi deasupra bunului-simț.

    Justiția se învață cel mai bine fiind suspect

    În rolul principal îl avem pe dr. Raed Arafat. Deși procurorii s-au încăpățânat să-i ofere calitatea de suspect, să-l pună sub urmărire penală și să-i aplice un sechestru asigurător pe bunuri în dosarul achiziției de elicoptere, DSU ne anunță, cu o seninătate olimpică, faptul că șeful lor a plecat la Dublin. Și nu oricum, ci pentru a reprezenta România la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI).

    Probabil că, în viziunea ministerului, nimic nu inspiră mai multă încredere partenerilor europeni decât un oficial care poate explica „Justiția” din perspectiva celui care tocmai a semnat procesul-verbal de sechestru. Este, dacă vreți, un fel de „practică profesională” direct la sursă.

    Mandatul lui Predoiu: Când „limitat” înseamnă „nelimitat”

    Dar stați, căci piesa are și un regizor pe măsură! Ministrul Marian-Cătălin Predoiu a ținut morțiș să precizeze, prin comunicatele oficiale, că dr. Arafat a operat sub un „mandat încredințat” direct de domnia sa. Este un gest de o generozitate rară, mai ales că vine din partea unui ministru dintr-un guvern cu atribuții limitate, rămas în funcție doar pentru că o moțiune de cenzură i-a arătat ușa.

    Când ai „atribuții limitate”, te-ai gândi că te ocupi de chestiuni urgente, nu de trimis suspecți la plimbări diplomatice prin Irlanda. Dar nu, domnul Predoiu își asumă alegerea cu o ostentație care ar face și un păun să se simtă modest.

    Medalii pentru toată lumea (mai ales pentru cei vizați)

    Dacă totuși opinia publică se încăpățânează să pună întrebări despre cum s-au cumpărat elicopterele, MAI are o soluție imbatabilă: decorațiile. Chiar de Ziua Ministerului, în loc de explicații, ministrul Predoiu a scos medaliile și l-a decorat pe șeful Inspectoratului General de Aviație (IGAV).

    Se pare că în manualul de comunicare al MAI există o regulă de aur: dacă apare un scandal, organizezi o ceremonie; dacă poporul cere socoteală, îi oferi un zâmbet protocolar și o fotografie oficială. Este strategia „praf în ochi cu sclipici”, în care se mizează pe faptul că românii au o memorie scurtă și o pasiune infinită pentru comunicate festive.

    Epilog cu zâmbet protocolar

    În concluzie, la MAI, integritatea nu se măsoară în lipsa dosarelor penale, ci în numărul de kilometri parcurși spre capitalele europene sub mandat ministerial. Respectul față de cetățeni a fost înlocuit cu o afișare ostentativă a susținerii pentru cei aflați sub lupa procurorilor.

    Dacă acesta este noul standard de oportunitate, atunci putem sta liniștiți: chiar dacă elicopterele stau la sol din cauza anchetelor, imaginea conducerii MAI zboară sus, alimentată de un rezervor nesfârșit de aroganță instituțională. Drum bun spre Dublin și felicitări pentru medalii; justiția poate să mai aștepte la coadă, imediat după ședința foto!

  • Straja Onoarei la Porțile IGSU: Generalul Iamandi și Lupta pentru Sufletul Pompierilor Români

    Straja Onoarei la Porțile IGSU: Generalul Iamandi și Lupta pentru Sufletul Pompierilor Români

     

    În aceste vremuri de restriște, când România traversează o perioadă marcată de incertitudine politică și decizii luate sub imperiul interimatului, se ridică o figură care întruchipează însăși esența demnității militare: Generalul Iamandi. Într-un peisaj instituțional unde profesionalismul pare adesea sacrificat pe altarul obedienței, acest om de stat a ales să devină un scut pentru întregul sistem de pompieri, refuzând să se plece în fața jocurilor de culise.

    Generalul Iamandi nu este doar un comandant; el a devenit, prin forța împrejurărilor, omul aflat în fața mitralierei, apărând nu o funcție, ci onoarea unei haine care nu cunoaște compromisul. În timp ce „Emirul” și cercurile de putere de la București au încercat să îl îndepărteze prin detașări mascate sub titlul de „expert” la DSU, Generalul a demonstrat o verticalitate rară. Victoria sa în instanță, prin care a obținut suspendarea actului administrativ ce urmărea scoaterea sa din joc, nu este doar o reușită personală, ci o victorie a legii asupra capriciilor administrative.

    Această „prigoană” împotriva sa a scos la iveală un contrast dureros între birocrația de birou și realitatea crudă din teren. În timp ce Generalul Iamandi luptă pentru integritatea IGSU, în subunitățile din țară, pompierii români duc o bătălie zilnică cu imposibilul: sunt locuri unde un singur șofer trebuie să asigure intervenția pentru 5 sau 6 autospeciale. Este un strigăt de disperare al unui sistem împovărat, pe care Generalul l-a înțeles și l-a asumat, refuzând să tacă în fața unor decizii care pun în pericol viața cetățenilor.

    Elogiul adus Generalului Iamandi este, în fapt, o recunoaștere a independenței profesionale. Într-o epocă în care se dorește instalarea unor echipe dispuse să accepte fără opoziție orice directivă controversată, Iamandi a avut curajul sfânt de a spune „nu”. El a înțeles că un lider adevărat nu execută orbește, ci analizează impactul asupra oamenilor pe care îi conduce și asupra siguranței naționale. Dacă el ar cădea, s-ar crea un precedent periculos: oricine ar îndrăzni să pună interesul public mai presus de dorințele „Emirului” ar deveni o țintă.

    Miza prezenței sale la cârma IGSU depășește granițele unui simplu management; este vorba despre viitorul fiecărui salvator care pleacă la intervenție fără să știe dacă resursele insuficiente îi vor permite să se întoarcă cu bine. Generalul Iamandi a ales să nu fie un simplu „spectator” la degradarea sistemului, ci să rămână garantul moral al unei instituții fundamentale pentru statul român.

    Astăzi, apelul la unitate este mai necesar ca oricând. „Strângeți rândurile!” nu este doar un îndemn, ci o necesitate istorică. Sub conducerea unui om care a dovedit că prețuiește legea și onoarea mai mult decât liniștea postului, pompierii români pot spera la un viitor în care profesionalismul să nu mai fie înlocuit de servilism. Generalul Iamandi rămâne farul de speranță într-o mare de incertitudini, demonstrând că, indiferent de presiuni, adevărul și devotamentul față de țară vor ieși întotdeauna la lumină.

    Pentru tot ceea ce reprezintă – curaj, demnitate și dragoste de neam – Generalul Iamandi merită recunoștința noastră. El este dovada vie că haina militară purtată cu onoare poate învinge orice firman administrativ, protejând, în final, cel mai de preț bun al unei națiuni: siguranța cetățenilor săi.

  • Radiografia unei dictaturi profesionale: Cum a fost confiscată medicina de urgență

    Radiografia unei dictaturi profesionale: Cum a fost confiscată medicina de urgență

    Radiografia unei dictaturi profesionale: Cum a fost confiscată medicina de urgență
    Timp de două decenii, România a fost victima unei iluzii colective întreținute cu abilitate de un aparat de propagandă instituțională: mitul indispensabilității lui Raed Arafat. Ceea ce sursa definește drept o „religie seculară” a reprezentat, în fapt, un proces sistematic de capturare a unei ramuri vitale a sistemului de sănătate de către un singur om. Astăzi, după 20 de ani de „monarhie instituțională”, bilanțul nu este unul al progresului, ci al unei prăbușiri morale și profesionale profunde, ascunse sub un paravan al urgenței permanente.
    Nucleul criticii aduse regimului Arafat rezidă în devalorizarea deliberată a competenței academice în favoarea „instruirii mecanice”. Conceptul de „paramedic de 90 de zile” reprezintă un afront direct la adresa întregului corp medical din România. Este inacceptabil ca un sistem de stat să echivaleze, în termeni de responsabilitate și statut, un pompier care a urmat un curs fulger de trei luni cu un asistent medical care a dedicat patru ani de studii superioare pregătirii profesionale. Această politică nu a fost despre salvarea de vieți, ci despre controlul resurselor umane. Un asistent medical școlit are discernământ, pune întrebări și acționează pe baza unei baze teoretice vaste, în timp ce „robotul” de 90 de zile este programat să execute mecanic trei manevre, fiind mult mai ușor de integrat într-o structură de comandă cvasimilitară, unde supunerea contează mai mult decât expertiza.
    Această „ucidere a medicinei de urgență” prin diluarea standardelor profesionale a creat o falie periculoasă între salvarea albă și mașina roșie. Cetățeanul, aflat într-o situație limită, a învățat să facă distincția între spectacolul pirotehnic al pompierilor și actul medical propriu-zis. Sursa subliniază o realitate crudă: în momentele critice, oamenii speră la intervenția unui specialist „școlit pe bune”, nu la un executant mecanic al unui sistem centralizat. Această neîncredere în „mașina roșie” este rezultatul direct al politicii DSU de a prioritiza logistica și imaginea în detrimentul calității umane și medicale.
    Mai mult, stabilitatea de 20 de ani a lui Raed Arafat la vârful sistemului a dus la o osificare instituțională nocivă. Într-o democrație funcțională, alternanța la putere este esențială pentru a preveni corupția și stagnarea. Însă, sub paravanul „urgenței”, s-a creat un spațiu de impunitate unde achiziții de sute de milioane de euro sunt procesate departe de rigoarea transparenței publice. Formula este simplă: orice tentativă de audit sau de contestare a metodelor de achiziție este respinsă sub pretextul că ar periclita capacitatea de intervenție rapidă. Astfel, „urgența” a încetat să mai fie o stare de fapt și a devenit un instrument politic și financiar de protejare a intereselor unei clăi restrânse de decidenți.
    Eșecul este vizibil și la nivelul infrastructurii critice, cum ar fi sistemul 112, care este descris ca fiind o „carapace goală”. În ciuda investițiilor masive și a retoricii triumfaliste, esența sistemului — capacitatea de a coordona eficient și profesionist intervențiile — s-a pierdut în labirintul birocratic al DSU. Prăbușirea profesională este dublată de una morală, vizibilă în refuzul constant al asumării responsabilității. Întrebarea fundamentală „Unde e demisia de onoare?” rămâne fără răspuns, marcând sfârșitul unei ere în care imaginea salvatorului a contat mai mult decât siguranța reală a pacienților. România nu mai poate fi prizoniera acestui mit; este nevoie de o revenire la medicina bazată pe știință și studii de lungă durată, nu pe cursuri fulger și autoritarism administrativ
  • Spitalele se pregătesc în caz de război!

    Spitalele se pregătesc în caz de război!

     

     

    România și celelalte state membre NATO își pregătesc sistemele sanitare în caz de război. Într-un interviu pentru Digi24, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), spune că pregătirea pentru o astfel de situație este obligatorie. Țara noastră își face stocuri și pentru detecție nucleară.

    „Dacă UPU-rile sau dacă în spitalele civile, în caz de conflict, vom primi pacienți, este normal. Toată Europa, toată lumea vede acest lucru, că militarii, dacă sunt răniți, vor ajunge la un moment în spitalele civile. Nicio țară n-are spitale militare cu toate specialitățile care să acopere nevoia militarilor. Așa că orice spital civil va ajunge în final să primească, posibil, răniți, militari sau civili”, a afirmat Arafat.

    Șeful DSU a precizat că „mai este de lucrat pe partea de capacități, mai este de lucrat pe partea de capacități de terapie intensivă, mai este de lucrat pe partea de capacități chirurgicale”.

    „Să știți că se lucrează, nu numai în România. Se lucrează peste tot pentru pregătirea sistemelor sanitare din țările membre NATO pentru a face față unei eventuale situații de conflict. Chiar dacă toată lumea spune că acest lucru este foarte puțin probabil și că nu trebuie să ne speriem, da, așa este, dar a fi pregătit este un lucru obligatoriu. Și anul trecut, nu este niciun secret că s-a ținut la NATO o întâlnire a grupului întrunit de sănătate, care este un grup pe care am onoare să-l coordonez de câțiva ani. S-a discutat despre necesitatea ca sistemele să fie mai pregătite, cu viziune spre accidentele colective, indiferent de cauza lor, spre a primi un număr mare de accidentați, că vin din altă țară, că vin din țară, dacă vin din cauza unui conflict sau vin din cauza unei catastrofe, oricum trebuie să fim pregătiți. Deci pot să spun că mai avem încă, dar creștem, creștem la stocuri, la pregătire, la materiale sanitare. Recent am luat un proiect de 96,5 milioane euro pentru crearea unui stoc medical și de detecție și de monitorizare pe partea de chimic, biologic și radio-nuclear. Un stoc pe care noi îl creăm în România în numele Uniunii Europene și sunt alte țări similare nouă care au luat astfel de sume ca să facă aceleași lucru. Astea toate cresc nivelul de pregătire”, a subliniat Raed Arafat.

     

     

     

     

    @g4media

  • Colonel (r) Daniela Iuliana Toba intrebari pertinente pentru Raed Arafat bosul bosilor

    Colonel (r) Daniela Iuliana Toba intrebari pertinente pentru Raed Arafat bosul bosilor

    Doar întreb.

    Măi, Arafatule, unde sînt autospecialele cu capacitatea de 4.000 de litri de apă şi rezervor de spumogen cu capacitatea de 210 litri achiziţionate prin minunatul Proiect VIZIUNE 2020 cu milioane de euro? În TOATE judeţele vecine judeţului Prahova există cîte una şi, la cod roşu, ar fi trebuit trimise la stingerea acelui uriaş incendiu.

    Măi, Arafatule, unde sînt autospecialele de primă intervenție pentru lucrul cu apă de înaltă presiune și hidroperforare achiziţionate tot prin acelaşi proiect şi tot pe milioane de euro? În Ilfov şi Dîmboviţa există cîte una şi, la cod roşu, ar fi trebuit trimise la stingerea acelui uriaş incendiu.

    Măi, Arafatule, unde sînt elicopterele Mil Mi-8/17 destinate stingerii incendiilor din dotarea IGAv, că lac de unde să se alimenteze cu apă exista la doi paşi de Mizil şi un elicopter d-ăsta putea aduce cu Bambi Bucketul la locul incendiului 4,2 tone de apă cu adaos de inhibitor de incendiu cu un singur drum?

    Măi, Arafatule, cam ce mama naibii ai făcut cu miliardele de euro aruncate de maşini, elicoptere şi alte asemenea, dacă la un incendiu precum cel de la Tohani dotările astea se dovedesc a fi de pomană? Aşa cum se dovedesc şi elicopterele Black Hawk ţinute pentru transportul şmecherilor patriei, fiindcă pentru copila de la Odorheiu Secuiesc cu şira spinării fracturată nu au fost bune.

    Cîţi dintre cei care au murit arşi ar fi putut fi salvaţi dacă sculele tale de miliarde, mă, Arafatule, ar fi fost trimise în misiuni, acolo unde realmente este nevoie de ele, nu ţinute în garaje şi hambare din motive asupra cărora ar merita să ne uităm mai atent?

    Preluat facebook Daniela Iuliana Tobă

  • Partidul România Mare (PRM) denunță mafia care se ascunde în spatele gestionării resurselor financiare din sistemul național pentru situații de urgență!

    Partidul România Mare (PRM) denunță mafia care se ascunde în spatele gestionării resurselor financiare din sistemul național pentru situații de urgență!

    Partidul România Mare (PRM) își exprimă indignarea față de lecțiile oferite românilor de către secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat, după cazul Caracal. Acest distins și decorat servitor al statului român, care este și Șeful Departamentului de Urgență, se substituie în salvatorul românilor pe bani publici, deși nu a fost deranjat de nimeni până acum și nici luat la întrebări pentru gestionarea catastrofală a localizării avionului prăbușit în Munții Apuseni și a salvării echipei de medici, abandonați în nămeți și recuperați de către localnici. În schimb dl. Arafat anunța azi schimbări în sistemul 112, atât de natură tehnică, cât și legislativă, după ce și-a descoperit erorile interne în intervenția de la Caracal. Acest guru în evaluarea situațiilor de urgență a dezvoltat într-un deceniu o vastă rețea de interese și o mega afacere întreținută pe bani publici, iar sistemul produce în continuare cadavre care-l transformă pe Raed Arafat în Omul Zilei la TV sau Palatul Victoria. Se pare că interesul rețelei mafiote este imediat și trebuie hrănit și întreținut! Dar pentru a nu fi insinuanți, îl întrebăm public pe dl. doctor de ce nu a făcut toate modificările sistemului de apelare 112 până acum sau măcar o parte din ele? Deține de ani de zile funcții cheie în Guvernul României și de fiecare dată, după un Colectiv sau alte tragedii, personajul ne recită un epilog și curg demișii, cad guverne, iar distinsul domn se menține în funcții publice!

    Înclinăm să credem că Raed Arafat nu este decât un impostor, care nu știe altceva decât să numere cadavre. Opinia noastră este că acest salvator a națiunii române dovedește neputință și vremea lui a trecut! Este cazul să părăsească funcțiile publice și să devină doar un medic, salvator de vieți! De fapt, adevărații eroi sunt angajații serviciului național pentru situații de urgente, singurii care merită din plin respectul populației, chiar dacă nimeni nu le acordă Ordinul Național pentru Merite, deși se expun zilnic pericolului pentru salvarea vieților a numeroși români!

    Biroul de presă al Partidului România Mare