Cum a renunțat la tron un domnitor român după o noapte de amor cu o contesă rusoaică

0
215

Alexandru Ghica, domnitorul Ţării Româneşti, a trăit o iubire ca în poveşti alături de o contesă din Rusia. Pentru aceasta a renunţat chiar la tron şi au trăit fericiţi până la sfârşitul vieţii. Povestea lui seamănă cu cea a regelui Eduard al VIII-lea si a soției sale Wallis Simpson, doar că s-a petrecut cu mai bine de 100 de ani mai devreme 

Alexandru Ghica a ajuns domnitorul Ţării Româneşti în primăvara anului 1834. În perioada respectivă, Ţara Românescă şi Moldova se aflau sub ocupaţia Rusiei. Numirea a fost făcută de guvernatorul rus Pavel Kiseleff, în cadrul unei petreceri. Alexandru Ghica era celibatar, iar sora lui, Alexandrina Ghica, era o prezenţă obişnuită la palat şi la ceremonii, iar această situaţie nu era privită cu ochi buni. Existau tot felul de zvonuri cu privire la iubirile lui Alexandru Ghica. Gurile rele afirmau că vodă, înainate să ocupe tronul, avusese o relație nu tocmai ortodoxă cu nepoata sa, Cleopatra Ghica, fiica fratelui său, din care chiar ar fi rezultat un copil … Zinca.

Aventura transformată în cerere de căsătorie

Domnitorul s-a îndrăgostit de o contesă rusoaică, Suchteln, care a dansat cu Alexandru Ghica toată noaptea, după care a urmat o aventură pasională în apartamentul domnitorului. Drept amintire, rusoaica i-a lăsat un pantof.

„Lunile treceau şi contesa rămânea în preajma domnitorului care se decisese să facă gestul mult aşteptat: o cerere în căsătorie şi, prin intermediul consulului rus la Bucureşti, solicită şi aprobarea ţarului Nicolae I. În acel moment, contesa îi adusese la cunoştinţă un mic amănunt: era deja căsătorită în Rusia. Alexandru Ghica nu se lasă impresionat de descoperire şi continuă să insiste în planul său. Mariajul cu contesa Suchteln nu avea decât avantaje pentru el şi ţară: contesa era rudă cu ţarul Nicolae I şi ar fi adus simpatia şi sprijinul rusesc pentru Ţara Românească. Ţarul Nicolae I a aprobat ideea căsătoriei care îl transforma pe Alexandru Ghica într-un prieten şi un aliat al Rusiei“, arată istoricul Anton Caragea, în lucrarea „Pagini de istorie ascunsă“.

Destrămarea planului de căsătorie

Când toate lucrurile era aranjate, mama contesei, prinţesa Naruşkin a intervenit în relaţia domnitorului Ghica. Credincioasă, prinţesa credea ca divorţul înseamnă un păcat foarte mare şi îi va afecta reputaţia. Mama contesei l-a implorat pe ţar să interzică divorţul, iar acesta i-a făcut pe plac. Se pare că un cuvânt important în decizia țarului l-ar fi avut și Cleopatra Ghica, devenită Trubeţkoi, după căsătoria cu prințul Serghei Trubeţkoi, nepotul țarului Nicolae I.

Contesa a plecat din Rusia şi s-a refugiat la Bucureşti, unde era privită doar ca o amantă. Până la urmă, frumoasa rusoaiscă a ajuns la Milano. „Din acel moment, Alexandru Ghica nu mai avea linişte, se îmbolnăveşte şi, în sfârşit, sub pretextul că pleacă la tratament, îşi părăsi tronul pentru trei luni şi, sub numele de domnul Alexander Sanders, fugi la Milano, unde se întâlni cu iubirea sa. Când se întoarse, Alexandru nu mai era bun de nimic: îndrăgostit şi trist, renunţă la proiectele sale de reformă, la lupta care, altădată,îi provoca atâta plăcere“, menţionează Anton Caragea.

Destituirea lui Alexandru Ghica

Îngrijoraţi de situaţia ţării şi de lipsa de reacţie a domnitorului, oamenii politici au trimis rapoarte către Rusia şi Turcia, care aveau dreptul de destitui pe domnitor. O comisie formată din reprezentanţiai celor două puteri a venit în ţară în toamna anului 1842 şi hotărăşte să-l demită pe Ghica. Potrivit istoricului Anton Caragea, adversarii politici au corupt comisia cu 75.000 de galbeni.

Ghica şi-a urmat dragostea

Populaţia Bucureştiului şi Ploieştiului îşi manifestă susţinerea faţă de Alexandru Ghica, dar acesta decide să-şi urmeze iubirea şi părăseşte România şi ajunge în  Italia, la contesa lui, alături de care va trăi fericit până la moarte, în anul 1862.

 

 

@Historia