Ziarul Tricolorul

Etichetă: UNIUNEA EUROPEANA

  • ROMÂNIA, TREZEȘTE-TE! PÂNĂ CÂND MAI ACCEPTĂM UMILINȚA ȘI TRĂDAREA INTERESULUI NAȚIONAL

    ROMÂNIA, TREZEȘTE-TE! PÂNĂ CÂND MAI ACCEPTĂM UMILINȚA ȘI TRĂDAREA INTERESULUI NAȚIONAL

    Frați români, a venit momentul adevărului, un moment în care tăcerea devine complicitate și răbdarea se transformă în sinucidere națională. De peste patru ani de zile, poporul român este forțat să ducă pe umerii săi povara zdrobitoare a unui conflict care nu îi aparține, fiind transformat, fără voia sa, în finanțatorul și scutul unei țări vecine care ne răsplătește generozitatea cu un dispreț suveran. Este timpul să ne întrebăm: până când vom mai permite ca guvernarea antiromânească de la București să sacrifice viitorul copiilor noștri pe altarul unor interese străine?

    În timp ce românii sunt loviți fără milă de scumpiri galopante, de o inflație care le devorează economiile și de o austeritate cruntă ce a sărăcit milioane de familii, guvernul a ales să trimită miliarde de euro și sprijin logistic masiv către Ucraina. Toate aceste bogății ale țării au fost înstrăinate fără ca cetățenii să fie întrebați măcar o dată dacă sunt de acord cu acest sacrificiu. În loc să investim în spitalele noastre, în școlile noastre sau în infrastructura care se prăbușește, banii românilor au luat calea frontului, lăsându-ne pe noi să decontăm factura unei solidarități care a devenit unilaterală.

    România a dat dovadă de o omenie fără margini. Am deschis brațele și casele noastre, oferind refugiaților hrană, transport și sprijin umanitar necondiționat, fără să stăm pe gânduri în momentele lor de restriște. Dar ce am primit în schimb? Am primit o lecție de aroganță și o încălcare flagrantă a suveranității noastre. Incidentul recent din portul Constanța nu este doar o eroare tehnică, ci o palmă grea pe obrazul demnității naționale. O dronă ucraineană a pătruns în cel mai strategic punct comercial și militar al României, a fost monitorizată ore întregi, dar, într-un act de o sfidare incredibilă, a fost detonată înainte ca autoritățile române să poată efectua o investigație completă și independentă.

    Este strigător la cer faptul că Ucraina deținea toate informațiile necesare, având radare, supraveghere performantă și date precise despre traiectoria acelei drone, și totuși a ales să ne trateze cu o tăcere vinovată. Nu am primit nicio explicație clară, nu au existat scuze oficiale din partea Kievului și, mai grav, nu a existat nicio sancțiune pentru această violare a spațiului nostru. Aceasta este problema reală: suntem tratați ca o țară de mâna a doua, o țară care trebuie doar să tacă, să accepte orice umilință și să continue să plătească facturile altora.

    Solidaritatea nu înseamnă să accepți să fii călcat în picioare fără nicio reacție. Nu poți cere sprijin permanent și, în același timp, să tratezi România ca pe un simplu pion pe tabla de șah a marilor puteri, ignorându-ne siguranța și respectul cuvenit. Un stat care nu își respectă proprii cetățeni și care permite puterilor străine să îi dicteze prioritățile este un stat eșuat.

    De aceea, cerem cu toată forța: România trebuie să oprească imediat orice ajutor acordat Ucrainei!. Această sângerare a resurselor naționale trebuie stopată până când siguranța fiecărui cetățean român și respectul față de această țară sfântă vor deveni priorități reale, nu doar lozinci goale. Guvernarea de la București are obligația sacră de a pune interesele românilor deasupra oricăror presiuni externe. Nu mai putem accepta să fim „vecinul bun” care rămâne flămând și vulnerabil în timp ce casa îi este folosită drept depozit și poligon de încercare.

    Destul cu umilința! Destul cu sacrificiul inutil! Este timpul ca vocea poporului român să se audă clar și răspicat: România este a românilor și interesele noastre naționale sunt nenegociabile!. Până când nu vom fi tratați cu respectul pe care îl merită o națiune suverană, orice formă de sprijin trebuie suspendată. Siguranța noastră nu este de vânzare și demnitatea noastră nu are preț!

  • În orice criza exista si o oportunitate. Oportunitatea Europeana

    În orice criza exista si o oportunitate. Oportunitatea Europeana

    Răul/Criza

    Când eram copil, bunica mea, fie iertată, îmi zicea că în tot răul e și un bine, sau în termeni mai actuali în orice criză e o oportunitate.

    În 2013 Rusia anexa Crimeea, apoi, în 2014 susținea așa zisele republici populare din estul Ucrainei, de fapt o invazie camuflată. Comunitatea internațională a reacționat destul de timid la toate aceste mișcări ale Rusiei.

    Europa trecea printr-o criza identitară, Vestul, bogat, blazat, confortabil, dădea lecții Estului care se străduia să recupereze decalajul de dezvoltare, economic, cultural, al funcționării statului de drept.

    A urmat apoi în succesiune destul de rapidă, dar imperceptibil ca și relație cauză – efect la întreaga scara a implicațiilor sale, criza imigranților, refugiați din zone de conflict sau nu, Brexit, Trump cu America First, Macron cu NATO e in moarte cerebrală, Catalonia a încercat marea cu degetul pentru o secesiune, a plecat Merkel, Greta a strigat la lume How dare you! Covid 19 – pandemia care a speriat planeta, PNRR și în 24 februarie 2022, dimineața la 6 când am ponit televizorul să urmăresc știrile până îmi beau cafeaua pe toate posturile aflam că Rusia a invadat Ucraina.

    Războiul lui Putin, cu Ucraina, era de fapt razboiul lui cu lumea, cu lumea occidentală mai precis, doar că nu a mers așa cum se așteptau majoritatea analiștilor și probabil că nici Putin.

    Presat de situația spre care se îndrepta Rusia, contrară ideologiei Euroasiatice, a unei Europe de la Lisabona la Vladivostok, în condițiile în care reformele prevăzute în Europa, pentru protecția mediului prin electrificare și reducere a amprentei de carbon amenința o sursă de venit foarte importantă pentru Rusia și în condițiile în care demografia Rusiei nu mai era una favorabilă, ducând spre un interval de timp favorabil rușilor de a folosi resursa umană interna în mod eficient, cu tot mai multe probleme din această cauză în a administra uriașa întindere a Federației Ruse, Putin, care si el îmbătrânește, a decis să acționeze.

    Dacă razboiul nu a adus rapid rezultatele scontate, au fost folosite in paralel si alte pârghii, social media, politicieni corupți, trompete infiltrate, mijloace de operatiuni psihologice si … numeroasa minoritate musulmană din Europa, ca mijloc militar, mai ales după izbucnirea războiului din Israel.

    In acest context, foarte pe scurt schițat, putem observa că s-au conturat două mari amenințări: una externă și una internă. Aceste amenințări nu au fost percepute la fel de toate statele europene. Daca cea externă a Rusiei e mai acută pe granița de est a Uniunii, cea internă, a pericolului asupra modului de viată european, bazat pe valorile iudeo- creștine  si civilizația greco-romană, a fost mai acut simțită în Europa veche, cea occidentală, unde prezența acestei amenințări e mai puternică.

    Meciul încă se joacă, urmează un an electoral, în majoritatea statelor Europene, dar si in SUA, și in Rusia. În Rusia nu prea există speranțe la vreo schimbare de regim, dar in Lumea liberă, pândește la orizont riscul unor derapaje extremiste.

    E clar că Lumea liberă are o problemă, e clar că Europa, așa cum e ea acum are o problemă, riscurile sunt mari, suveraniștii europeni, riscă să destrame țesătura Uniunii, dar  s-ar putea ca presiunea acestora și amenințarea externa să reprezinte în același timp o oportunitate.

     

     

    Identitatea Europeană…

    Uniunea Europeană a apărut pe cenușa celui de-al doilea război mondial, la început ca o comunitate a cărbunelui și oțelului, apoi ca și Comunitatea Economică Europeană, apoi ca o Uniune de state naționale, și aici suntem acum. Ceea ce trebuie subliniat din fraza anterioară e STATE NATIONALE.

    Dar ce sunt statele naționale până la urmă? Sunt un construct al sfârșitului de secol XVIII, ca noțiune, al secolului XIX și începutului de secol XX ca și constituire și al secolului XX ca existență în toată deplinătatea sa. Statul național se bazează pe ideea modernă de națiune, care nu e identică cu națiunea, cum era înțeleasă in evul mediu. Noțiunea medievala de NATIUNE avea o alta conotație, legată de fapt de calitatea socială, de ordinele care formau societatea medievala: Oratores ( cei care se roagă, clerul de la cel mai sărac preot până la Papa sau patriarh), Bellatores ( cei care luptă, nobilimea, de la cel mai amărât cavaler până la Domn, Rege sau Împărat) și Laboratores ( cei care produc, sau muncesc, de la cel mai amărât ziuaș liber până la cel mai bogat bancher sau negustor, cum era de exemplu Fugger din Augsburg).  Națiunea Modernă e definită în schimb de cu totul alte aspecte: spațiu geografic delimitat, limbă,  cultură, istorie, piață comună, conștiință comună. Exista diverse definiții ale națiunii moderne, acestea fiind doar câteva elemente existente în oricare dintre aceste definiții. Nu voi insista mai mult asupra acestora, există o serie întreagă de lucrări care pot fi consultate de către doritori.

    Am vrut să explic puțin deoarece doresc să subliniez, că până acum Uniunea Europeana, a fost o adunătură de state naționale, cam fiecare cu propriile interese și orgolii, care se întâlneau în puține puncte și care erau dispuse prea puțin să renunțe la mai mult din suveranitate lor pentru binele comun.

    Spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană nu e un stat adevărat, nu exista acea conștiință națională/ federală, deși în statele luate separat există cea de secol XIX, chiar dacă populații diferite, vorbitoare de limbi diferite o aveau, de exemplu Franta, Spania, Elveția, unde sunt populații diferite, cu culturi proprii, si limba proprie.

    Crizele compuse, care au creat actuala Mega Criză, sunt cele care prezintă tocmai această oportunitate, de formare a acestei identități comune Europene, prin construcția acesteia la nivelul întregii Uniuni, prin antagonizare cu dușmanii interni și cei externi. Acesta e de fapt creuzetul din care se poate naște identitatea federală europeană si trecerea Uniunii la următorul nivel de integrare -Statele Unite ale Europei, chiar dacă aceasta va însemnă renunțarea la câteva atribute suverane, cum ar fi controlul frontierelor, care s-ar putea face printr-o agenție europeană, FRONTEX, cu agenți din oricare dintre țările membre, detașați la oricare frontieră e nevoie.

    Până la urmă și statul modern funcționează în baza Contractului social, care e o renunțare la o parte dintre atributele suveranității personale pentru a beneficia de garantarea celor ramase, sau chiar statale au renunțat deja în istorie la atribute ale suveranității, referindu-mă aici la situația statelor care s-au unit pentru a forma actualele state naționale, nu ar fi nimica nou sub soare.

    În loc de concluzie

    Momentan Criza compusă nu a ajuns la apogeu, urmează să vedem cum vom trece prin ea, dar aceasta ne creează o oportunitate iar schimbările in mentalul colectiv al europenilor se întâmplă deja, până la urmă și ascendența partidelor cu discurs extremist e un indicator.

    Jus Valahicum

     

     

     

    George GMT /rumaniamilitary.ro

  • Platforma care DEMASCĂ TOT – 38 de candidați eligibili pentru Parlamentul European au probleme de integritate

    Platforma care DEMASCĂ TOT – 38 de candidați eligibili pentru Parlamentul European au probleme de integritate

    Inițiativa România a lansat www.romania-alege.ro. 38 de candidați eligibili cu probleme de integritate, adversari ai statului de drept sau ai valorilor europene vor să ajungă în Parlamentul European

    Mișcarea civică Inițiativa România a lansat astăzi site-ul www.romania-alege.ro.

    România Alege, ediția pentru Alegerile pentru Parlamentul European din 2019, este un proiect de informare publică electorală și de prezentare a candidaților eligibili, programelor electorale, a istoriei politice a partidelor care participă la acest scrutin și a rezultatelor electorale din 2007 până astăzi, rolul Parlamentului European, drepturilor și obligațiilor legale ale alegătorului în ziua votului atât pentru Parlamentul European cât și pentru Referendumul pentru Justiție. România Alege este un ghid complet al alegătorului la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 și este continuarea proiectului www.alegeriparlamentare2016.ro.

    Inițiativa România a analizat 75 de candidați eligibili (cu șanse de a primi un mandat de europarlamentar), în baza sondajelor de opinie, realizate până la mijlocul lunii aprilie. Este vorba de 15 candidati din partea Partidului Social Democrat, 15 candidați din partea Partidului Național Liberal, 12 candidați din partea Alianței 2020 USR PLUS, 8 candidați din partea Alianței Democraților și Liberalilor – ALDE, 6 candidați din partea Partidului Mișcarea Populară, 6 candidați din partea Partidului PRO România, 4 candidați din partea Uniuni Democrate Maghiare din România, câte un candidat din partea Partidului PRODEMO, Partidului România Unită, Partidului Socialist Român, Partidului Social Democrat Independent, Uniunii Naționale pentru Progresul României, Blocului Unității Naționale – BUN, candidații independenți, Gregoriana-Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea.

    Pentru fiecare dintre candidați s-a făcut o evaluare de risc pe baza informațiilor privind integritatea (e.g. probleme penale, incompatibilități, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea față de statul de drept (e.g. inițiative legislative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor, voturi pentru modifcarea Codurilor Penale și legilor justiției din ultimii ani) și atitudinea față de valorile europene (declarații și inițiative, acțiuni împotriva demnității umane, libertății, democrației, egalității, drepturilor omului).

    Rezultatele statistice sunt următoarele:

    14 candidați dintre cei 15 candidați eligibili ai PSD sunt în cel puțin una dintre aceste situații: au probleme de integritate publică, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.

    7 candidați dintre cei 8 candidați eligibili ai ALDE sunt în cel puțin una dintre aceste situații: au probleme de integritate publică, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.

    5 candidați dintre cei 15 candidați eligibili din partea PNL sunt în cel puțin una dintre aceste situații: au probleme de integritate publică, au întreprins acțiuni /declarații împotriva valorilor europene.

    3 candidați dintre cei 6 candidați eligibili ai PRO România sunt în cel puțin una dintre aceste situații: au probleme de integritate publică, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.

    2 candidați dintre cei 6 candidați eligibili ai PMP sunt în cel puțin una dintre aceste situații: au probleme de integritate publică, au întreprins acțiuni /declarații împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.

    1 candidat dintre cei 12 candidați eligibili ai Alianței 2020 USR PLUS a avut declarații împotriva valorilor europene.

    Candidatul eligibil PRO Demo a avut declarații împotriva împotriva valorilor europene.

    Candidatul elibigil PSR a avut declarații împotriva statului de drept și împotriva valorilor europene.

    Candidatul eligibil PRU a avut declarații împotriva statului de drept și împotriva valorilor europene.

    Candidatul eligibil UNPR are probleme de integritate.

    2 din cei 3 candidați independenți au avut declarații și inițiative care contravin valorilor europene.

    Proiectul România Alege PE 19 înseamnă:

    Profilurile a 75 de candidați (15 candidați PSD, 15 candidați PNL, 12 candidați USR, 8 candidați ALDE, 6 de candidați PMP, 4 candidați UDMR, 6 candidați PRO România, 1 candidat UNPR, 1 candidat PSR, 1 candidat PSDI, 1 candidat PRU, 1 candidat PRO DEMO, 1 candidat BUN, 3 candidați independenți), în care prezentăm:

    a) Evaluare de risc (minim, mediu sau ridicat)* pentru fiecare candidat, pe baza informațiilor privind integritatea (e.g. problemele penale, plagiat, incompatibilități, conflicte de interese, situații care pun sub semnul întrebării integritatea candidaților), respectul față de statul de drept (e.g. inițiative legislative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru modifcarea Codurilor Penale și legilor justiției din ultimii ani) și atitudinea față de valorile europene; b) Studii, istoric profesional și politic, prezență online, declarații de avere și de interese.

    Istoricul complet pentru 14 partide (orientare ideologică, afiliere internațională, președinții de la înființare până astăzi, rezultatele partidului la toate alegerile la care a participat, evenimente definitorii din istoria partidului);

    Sintezele a 11 programe electorale ale partidelor și candidaților care participă la alegeri;

    Istoria alegerilor europarlamentare din 2007 până în prezent;

    Infografic al fuziunilor și sciziunilor principalelor partide din 2007 până în prezent;

    Ghid al alegătorului la Alegerile Europarlamentare, o sinteză și o prezentare a informațiilor de care are nevoie orice alegător în ziua votului;

    Ghidul alegătorului la Referendumul pentru justiție, o sinteză a informațiilor de care are nevoie un alegător în ziua referendumului;

    Rolul Parlamentului European.

    România Alege PE19 (www.romania-alege.ro) înseamnă peste 500 de ore de muncă de cercetare, în mare parte realizată voluntar, făcută de membrii și colaboratorii Inițiativei România (o echipă de proiect de 15 oameni). Site-ul va fi dezvoltat în continuare și vom lansa funcționalități noi în săptămâna care urmează. Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate.

    www.romania-alege.ro

    Aduce laolaltă toate informațiile relevante despre actorii politici (persoane sau partide) și procesul electoral;

    Îți prezintă într-un format prietenos informațiile relevante despre fiecare candidat eligibil, despre programul electoral, istoria politică a partidului etc.;

    Prezintă informațiile pe care partidele nu ar dori să le afli și care sunt pierdute în timp sau în sute de surse diferite (penali, traseiști, incompatibili, inamici ai justiției independente și ai statului de drept și valorilor europene);

    Le permite cetățenilor români să evalueze candidații în funcție de nivelurile de risc privind integritatea, respectul față de statul de drept și față de valorile europene.

    Proiectul www.romania-alege.ro este continuarea proiectului www.alegeriparlamentare2016.ro, realizat tot de Inițiativa România cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul României.

    Mișcarea civică Inițiativa România reamintește riscul generat de corupție, derapajele antieuropene și de cunoașterea insuficientă a candidaților. Recomandăm votul pentru candidații integri, care respectă domnia legii, independența justiției și valorile europene: demnitate, libertate, stat de drept, egalitate, drepturile omului, democrație.

    Notă:

    *Am estimat pentru fiecare candidat riscuri de integritate, atitudine față de statul de drept și față de valorile europene :

    Risc Integritate: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal; 2) cu Risc mediu: candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor; 3) cu Risc minim: candidații fără probleme definite anterior.

    Risc Stat de drept: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații cu inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ICCJ sau de schimbare a legislației penale în sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente; 2) cu Risc minim: candidații fără probleme definite anterior. Notă: nu există nivel de risc mediu la această categorie.

    Risc Valori Europene: La această categorie sunt marcați : 1) Risc ridicat – exprimarea constantă, uneori virulentă, de poziții anti-europene, marcată de contestarea pe scară extinsă a obiectivelor și valorilor UE și promovarea unei retorici suveraniste. Declaratii si/sau actiuni publice impotriva valorilor europene, valorilor democratice, de natura iliberala; 2) Risc mediu – cel puțin o poziție anti-europeană exprimată și contestarea sporadică a unor obiective și valori ale UE, inclusiv prin poziționarea prea naționalistă; 3) Risc minim – nicio poziție publică antieuropeană exprimată, fiind permise cel mult scăpări contra unor obiective și valori ale UE, acoperite însă de angajamentul clar pro-european.

    sursa: stiripesurse.ro