Rusia operează deja printr-un război electronic care este activ inclusiv în zona de Est a României. Oricât de alarmantă vi se pare această informație, ea cuprinde esența unui raport publicat pe 10 mai 2024 de o instituție oficială aflată în subordinea Ministerului român al Afacerilor Externe. Este vorba despre Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, o structură de expertiză cu sediul la București, care operează în sprijinul NATO, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali, scrie digi24.ro .
Documentul se numește “Cât de periculoase sunt atacurile electromagnetice ale Federației Ruse pentru apărarea civilă?” și este elaborat și publicat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, sub coordonarea autorilor Sînziana Iancu și Paul Mândraș, doi experți cu pregătire și experiență în domeniul militar și al informațiilor de apărare. Informațiile cuprinse în acest raport de 44 de pagini vorbesc în principal despre pericolul reprezentat de “capacitățile avansate de război electronic dezvoltate de Forțele Armate ruse”. Acestea – spun autorii – “reprezintă o amenințare la adresa integrității sistemelor GNSS (sistemele globale de navigație prin satelit /Global Navigation Satellite System – n.r) , utilizând tehnici avansate de bruiaj (jamming) și spoofing pentru a perturba funcționarea acestora”.
Concret, autorii susțin că “războiul electronic, care implică utilizarea semnalelor electromagnetice pentru a identifica, intercepta și perturba operațiile adversarului, a devenit un element central al invaziei Federației Ruse în Ucraina, afectând însă și statele NATO”.
Documentul vorbește pe larg despre aceste “capacități avansate de război electronic dezvoltate de Forțele Armate ruse, inclusiv utilizarea sistemelor R-330Zh, Borisoglebsk-2 și Zhitel pentru bruiajul semnalelor GPS și protecția propriei infrastructuri strategice”.
Ce fac aceste sisteme de bruiaj și care sunt riscurile de securitate la adresa României? Ne spune destul de clar documentul citat: “Implementarea dispozitivelor de bruiaj GPS în zonele de coastă ale Mării Negre și Mării Baltice compromite securitatea și funcționarea optimă a porturilor, generând riscuri de falsificare a sistemelor de telecomunicații și, în cazuri mai grave, conducând la coliziuni între nave. Acest lucru perturbă procedurile de încărcare și descărcare a mărfurilor, având potențialul de a genera pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro. Mai mult, bruiajul poate afecta dronele și aeronavele care operează în aceste zone, compromițând astfel siguranța aeriană și maritimă în regiune Pe termen mediu și lung, interferențele electromagnetice ale Federației Ruse pot destabiliza semnificativ sistemele de navigație ale României, în special în Dobrogea și Moldova, afectând astfel siguranța zborurilor și navigației. Perturbarea comunicațiilor și a navigației poate duce la creșterea riscului de accidente aviatice și maritime, împiedicând operațiile de transport și provocând pierderi economice semnificative. De asemenea, astfel de acțiuni pot afecta infrastructura de telecomunicații și pot submina securitatea națională prin culegerea de informații sensibile și inducerea în eroare a sistemelor de apărare”.
Estul României, în raza de acțiune a bruiajelor Rusiei
Raportul invocă datele publicate de website-ul GPSJAM, care documentează activitatea de blocare a semnalelor GPS. “Astfel, la data de 03 mai 2024, zonele de pe teritoriul românesc în care se arată o perturbare masivă a sistemelor de navigație aeriană sunt cu precădere cele de graniță, în localitățile Galați, Bacău, Iași, dar și în Constanța. La data de 02 mai 2024, Bacău, Galați, Tulcea și Constanța sunt “înroșite”. Exceptând zilele de 15, 21 și 22 din luna aprilie, când și Bacăul a fost inclus pe harta roșie a interferențelor sistemului GPS, Galați, Tulcea și Constanța sunt cele mai vizate, fiind aflate în “zona roșie” a hărții. În perioada 09-10 aprilie 2024, au apărut semnale de interferențe GPS și în zona Iași”, spun autorii documentului citat. De asemenea, este citată în raport și o declarație din septembrie 2023 a generalului Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Armatei Române de la momentul respectiv, care, cu ocazia unui forum al Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, “a avertizat împotriva pericolelor de navigație pe care le prezintă aceste interferențe și a acuzat Federația Rusă că obstrucționează în mod constant comunicațiile GPS inclusiv pentru navele din zona maritimă română. Acest lucru, coroborat cu tulburările din regiunea Mării Negre, a transformat zona într-un centru al activităților militare rusești”.
Ministrul britanic al Apărării, afectat de bruiajul GPS în zona enclavei ruse Kaliningrad
Autorii invocă în analiza lor mai multe raportări ale unor incidente cu perturbarea sistemelor de navigație prin satelit din Europa sau Asia. Începând cu 2022, statele baltice au emis mai multe avertismente cu privire la interferențele GPS, pe care le-au atribuit acțiunilor și intențiilor Federației Ruse. De asemenea, “la data de 14 martie 2024, avionul Forțelor Aeriene Regale care îl transporta pe ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, din Polonia spre Marea Britanie, a experimentat, timp de 30 de minute, bruiaj GPS când se afla în proximitatea exclavei ruse Kaliningrad. Aeronava a fost forțată să folosească sisteme de navigație alternative, care nu sunt disponibile însă pe toate aeronavele civile și private, ceea ce implică un grad de risc major în astfel de situații”.
Într-un raport publicat în 2019 de către organizația non-guvernamentală C4ADS Innovation for Peace, privind manipularea GNSS în Federația Rusă și Siria, a fost realizată o analiză detaliată a influențelor rusești în manipularea sistemului de navigație. “Astfel, în perioada 2016-2019 au fost identificate peste 9883 de cazuri suspecte de falsificare a GNSS (spoofing) în zece locații diferite din Federația Rusă, inclusiv în teritoriile ocupate și în instalațiile militare din afara statului rus. Aceste cazuri au afectat în mod semnificativ 1 311 sisteme de navigație ale navelor civile”. Același document invocat de Raportul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență vorbește despre “o corelație puternică între deplasările președintelui rus și manipularea semnalelor GNSS, precum și utilizarea manipulării GNSS pentru protejarea obiectivelor strategice”.
În Raport se amintește că “Geollect, o companie de informații geospațiale, a identificat un model constant de semnale falsificate legate de entități guvernamentale rusești. Această formă de interferență a semnalelor poate perturba sistemele de ghidare GPS ale dronelor și armamentului de precizie fabricat de SUA și NATO, reprezentând o amenințare gravă atât pentru operațiile militare, cât și pentru cele civile. Astfel, în 2021, trei nave de război ale NATO au avut pozițiile falsificate în largul coastei Crimeii anexate de Federația Rusă. Mai exact, în iunie și iulie 2021, trei nave de război NATO – USS Defender a Marinei Regale, USS Ross a Marinei SUA și o navă a Marinei Regale Olandeze și-au avut locațiile falsificate în poziții în largul coastei Crimeii. În același timp, unui număr considerabil de nave comerciale de pe coasta sudică a Ucrainei i s-a falsificat, de la distanță, poziția în apele de coastă ale Crimeii, inclusiv prin trasarea electronică a simbolului “Z” distinct, simbolizând atât sprijinul pentru incursiunea rusă, cât și o manevră deliberată de război psihologic pro-rus care să diminueze sprijinul pentru contraofensiva ucraineană. În perioada 31 august – 1 septembrie 2023, piloții comerciali aterizând cu aeronavele lor la Sofia, capitala Bulgariei, au întâmpinat probleme cu sistemul GPS.(…) Ministerul Apărării bulgar nu a acuzat în mod direct Federația Rusă, însă oficialii au declarat că problemele cu GPS-ul datează în mare parte de la începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022”.
„Bruiajul sistemelor de navigație este perceput ca un act ostil”
Autorii documentului ridică problema riscurilor de natură militară pe care le ridică acțiunile Rusiei și eventualele contraacțiuni ale Aliaților. “Din punct de vedere geopolitic, astfel de acțiuni ar putea tensiona relațiile dintre Federația Rusă și statele occidentale, deoarece bruiajul sistemelor de navigație este perceput ca un act ostil. Acesta poate fi interpretat ca un semn al intențiilor agresive, indicând un potențial conflict sau tensiuni crescânde. Mai mult, folosirea bruiajului pentru a destabiliza sistemele occidentale și pentru a colecta informații poate fi privită ca un act de spionaj și intimidare. Acest lucru poate duce la adoptarea de contramăsuri, la sancțiuni și la întărirea alianțelor dintre statele occidentale pentru a contracara astfel de amenințări, generând un climat geopolitic mai tensionat și mai instabil”, se afirmă în Raport.
Documentul publică și un interviu cu un oficial al Statului Major al Forțelor Aeriene Române, colonelul Gabriel Goagă, șeful Structurii Planificare și Capabilități. Acesta susține că, deși au fost raportate activități de bruiaj și spoofing asupra sistemelor de navigație civile în zonele Mării Negre și Dobrogei, sistemele de navigație militare ale aeronavelor naționale și aliate nu au fost afectate. Mai mult, spune colonelul Goagă, pentru a contracara aceste amenințări, “sistemele de navigație aflate la bordul aeronavelor Forțelor Aeriene au, constructiv, elemente de reziliență și contramăsuri la război electronic, începând de la funcționarea pe frecvențe diferite de cele ale sistemelor civile de poziționare și continuând cu utilizarea unor sisteme de navigație redundante, bazate atât pe semnal GPS cât și pe sisteme autonome, inerțiale, de la bordul aeronavelor și pe comunicarea cu sisteme de navigație cu baza la sol. Aceste tipuri de sisteme, care agreghează informații din surse diferite, satelitare, cu baza la sol sau de la bordul aeronavei, au o reziliență ridicată la diferite tipuri de atacuri în spectrul electromagnetic”.
De ce folosesc rușii bruiajul sistemelor de navigație?
Răspunsul autorilor documentului la această întrebare este unul încă neclar. “Motivația din spatele falsificării (spoofing) și bruiajului GPS rusesc ar putea varia de la simpla hărțuire la preocupări geopolitice precum sprijinul pe care statele NATO îl oferă Ucrainei pentru a contracara agresiunea militară rusă. Desfășurarea unui sistem antirachetă Aegis furnizat de SUA în nordul Poloniei ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru bruiaj, reprezentând o provocare pentru sistemul său de interceptare bazat pe radar. Este interesant de remarcat faptul că Federația Rusă însăși se confruntă cu incidente de bruiaj și de falsificare a GPS, în principal în scopuri precum inducerea în eroare a dronelor sau protejarea zonelor sensibile. Având în vedere că Federația Rusă a dezvoltat sistemul de navigație prin satelit GLONASS, războiul electronic poate perturba sau falsifica semnalele GPS fără a afecta GLONASS sau alte sisteme, cum ar fi Beidou al Chinei. Federația Rusă ar putea, de asemenea, să exploreze sisteme de navigație terestre, precum “Chaika” sau “Scorpio” pentru aplicații militare în medii cu semnal deficitar”, se spune în document.
Care sunt sistemele de bruiaj ruse
Un document elaborat de Forțele Armate ale SUA, declasificat și oferit publicului larg la data de 29 februarie 2024, citat în Raport, vorbește despre faptul că “Forțele Terestre rusești clasifică activitățile de război electronic în atac electromagnetic, protecție, control tehnic cuprinzător și măsuri de sprijin informațional”.
“Reorganizarea Forțele Terestre ruse a condus la creșterea semnificativă a capacităților REB (de război radioelectronic). Noile formațiuni includ brigăzi de război radio-electronic pentru fiecare district militar. Aceste brigăzi, cu patru subunități de batalion, dispun de cele mai moderne și puternice complexe de război electromagnetic, oferind acoperire integrată și sprijin pentru acțiuni de manevră. Brigăzile colectează și analizează semnalele electromagnetice (EMS) în fiecare district, pe timp de pace, și sunt disponibile pentru sprijin imediat al comenzii operațional-strategice (OSK / Operational-Strategic Command) corespunzător în timpul conflictelor”, se afirmă în Raport.
Dintre sistemele de bruiaj ale Federației Ruse care ar putea avea efecte semnificative asupra sistemelor de comunicație și navigație ale statelor occidentale, Raportul Centrului amintește:
• R-330Zh: dispozitiv de bruiaj automatizat care poate perturba sistemele GPS, GSM și comunicațiile prin satelit. Acest sistem poate afecta grav navigația aeronavelor și a navelor maritime, întrucât aceste mijloace se bazează pe sistemele GPS pentru a se orienta.
• Borisoglebsk-2: complex mobil format din nouă vehicule blindate care pot bruia comunicațiile prin satelit mobile, precum și semnalele radio HF/UHF. Are capacitatea de a bruia canalele radio folosite de aviația civilă și maritimă, precum și semnalele de ghidare GPS.
• R-934: complex de bruiaj automatizat pentru comunicațiile radio aeriene care poate bruia sistemele de radiotelefonie VHF și comunicațiile mobile.
• Zhitel: sistem care poate bruia semnalele GPS pe o rază de 20-30 km. Deși se cunoaște puțin despre acest sistem, există dovezi că a fost utilizat pentru a perturba comunicațiile în estul Ucrainei.
Ce este Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și cine sunt autorii Raportului
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, pe scurt E-ARC, este un centru de expertiză și cercetare-dezvoltare, care operează în sprijinul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali. Decizia de creare a Centrului a fost luată în cadrul summitului NATO de la Varșovia, din 2016 și a fost motivată de nevoia de a răspunde la provocările existente, de la tehnologiile emergente și perturbatoare la crizele complexe și necesitatea asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale. Sediul E-ARC este la București, iar potriviit Hotărârii de Guvern 565 din 2021, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.
Autorii documentului invocat mai sus sunt Sînziana Iancu și Paul Mândraș.
Potrivit websitului e-arc.ro, Sînziana-Florina Iancu a absolvit Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir”, apoi Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (2006-2009, Sibiu). Cu numeroase studii de licență și masterate în psihologie și știinele educației, administrație publică, diplomația apărării, informații de apărare, relații internaționale. Are un doctorat în domeniul „Informații și Securitate Națională” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2013-2016, București) și mai multe studii post-doctorale în domeniiul științelor militare și informațiilor. Sînziana Iancu a participat în cinci misiuni internaționale (două în Kosovo și trei în Afganistan) și i-au fost acordate următoarele distincții și brevete: NATO Non-Article 5 Medal, Insigna „Participant la misiuni în străinătate”, Titlul onorific de „Militar Veteran”, Medalia „Army Commendation”, Brevet de Personal Aeronavigant – Parașutist și Brevet de Ofițer. De asemenea, deține Certificat de Salvamar și i s-a conferit titlul de Maestru Sportiv. Este legitimată la cluburile de arte marțiale “Dragon” și “Ghepardo”, și a fost inclusă în lotul național de Chanbara, obținând medalii de aur și bronz la campionate europene de arte marțiale.
Paul Mândraș a urmat studii universitare în domeniul informațiilor și psihologiei sociale în cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”. De asemenea, și-a completat pregătirea postuniversitară cu specializări în domeniul securității și științelor militare și studii de pedagogie în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, precum și studii de marketing la Universitatea de Studii Economice București. Are aproape 20 de ani de experiență profesională în domeniul securității militare și informațiilor pentru apărare în cadrul MApN. Domeniile sale de expertiză includ contracararea amenințărilor de securitate, cooperarea militară internațională, analiza informațiilor, formarea profesională la nivel strategic, operațional și tactic, precum și managementul educațional. Începând cu anul 2019, este doctorand la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” cu o teză care își propune să investigheze impactul digitalizării asupra societăților, concentrându-se pe perturbările pe care tehnologiile emergente și disruptive le au asupra securității societăților, în scopul identificării unor mecanisme educaționale de reziliență.
