Un fragment din programul de Revelion la TVR din anul 1987
Etichetă: comunism
-
Sociolog clujean, despre nostalgicii comunismului: „Există tendința de a spune «chiar dacă eram săraci, toți eram egali»”
Specialiștii explică pozibilele cauze pentru care unii români regretă perioada comunistă.
Un sondaj de opinie relevă că aproape 50% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru țara noastră. Procentul este mai mare decât în urmă cu 10 ani
Ioan Hosu, sociolog și prof.univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj identifică trei posibile explicații pentru procentul ridicat al nostalgicilor după perioada comunistă.
“Posibilele explicații ar putea fi date de, în primul rând, necunoaștere. Vedem tineri care apreciază această perioadă, dar o apreciază fără să aibă prea multe informații, detalii sau să cunoască istoria acelor ani și atunci, sub influența unor narațiuni primite de la părinți sau bunici, care asociază acea perioadă cu o perioadă mai fericită, mai bună, tind și ei s-o aprecieze. Fără să cunoască, repet, detalii despre lipsuri, despre lipsa libertăților. Și atunci, unii din lipsa informațiilor și într-un context prezentat favorabil, spun – da, era mai bine, mai simplu.
Apoi, vorbim de cazul celor care au trăit ani buni în perioada comunistă și o apreciază. Eu cred că în cazul lor e vorba de uitare. Uită părțile negative și apreciază aspectele pozitive, mai ales aspectele legate de perioada din tinerețe, pe care o apreciază ca fiind pozitivă, indiferent despre ce alte constrângeri e vorba – libertăți, cenzură, opresiune, lipsuri”, spune sociologul.Inegalitățile din societate, cea mai mare nemulțumire
Ioan Hosu mai punctează o variantă: “Mai există o posibilă explicație, în zilele noastre vedem și oameni care au un nivel de bunăstare sau prosperitate și care pe alții îi deranjează. Sunt nemulțumiți cu aceste diferențe între venituri, proprietăți, bani, buunăstare. Ei spun – era mai bine înainte pentru că eram toți egali – și sigur că aceste inegalități îi determină să spună că era mai bine atunci, eram toți egali. Aceste inegalități sunt cele care determină să spună că era mai bine atunci. Există tendința de a spune -chiar dacă eram săraci, toți eram egali. Și probabil că tema aceasta a injustiției în societatea în care trăim e cea care îi determină să fie nostalgici, și nu neapărat nivelul de bunăstare. Pentru că nivelul de bunăstare în România postcomunistă a crescut.
Dar trebuie spus că nu era bine (n.red în perioada comunistă). Aceste nostalgii și aceste predispoziții de a aprecia perioada comunistă se vor împleti cu multe teme din campaniile electorale pe care le vom vedea în 2024, aici va fi o problemă a unora care vor trebui să demonstreze că acum e mai bine comparativ cu 1986 sau 1988, de exemplu. Iar oamenii vor alege din trecutul lor doar părțile care le convin – tinerețea și frumusețea tinereții, nu orânduirea socio-politică”.
@monitorulcj.ro
-
Un nou caz Mario Bolo- Închisoare în China comunista-ALINA APOSTOL partea 1
Dragii mei,Sunt în drum spre București, unde voi rămâne până vineri seara. Vă rog să găsiți mai jos povestea Alinei Apostol, tânăra din București care a fost condamnată pe nedrept la 13 ani și jumătate de închisoare în China. V-aș rămâne profund recunoscător dacă veți reuși să popularizați povestea ei. Pentru orice alte informații vă rog să mă contactați la numărul de telefon 0791 156243. Vă mulțumesc din suflet și vă îmbrățișez cu mare drag! 🤗🍊Iubiți prieteni,
Numele meu este Marius Balo, sunt teologul clujean care a fost închis timp de 8 ani de zile în China comunistă. M-am întors acasă în urmă cu un an și jumătate și astăzi doresc să vă vorbesc despre un alt cetățean român, o tânără din București care suferă în continuare, întemnițată acolo fără ca statul român să facă ceva pentru ea.Alina Irina Apostol avea 28 de ani când a fost arestată în provincia Fujian din estul Chinei în data de 21 decembrie 2017 și acuzată de fraudă cu cardul de credit. Absolventă a Facultății de Litere, Alina era traducătoare într-o firmă condusă de trei persoane: un cetățean chinez, un român și un turc.
După un an și jumătate de arest preventiv, timp în care a fost torturată psihic în fiecare zi și forțată să trăiască în condiții pe care noi, oamenii de rând ai unei țări civilizate nu ni le putem imagina, este condamnată pe nedrept în data de 15 iulie 2019 la 13 ani și jumătate de închisoare și înregimentată în sistemul odios de muncă forțată al închisorilor chinezești. Mai are de executat aproape 8 ani de zile, atât cât am pătimit eu în temnița comunistă. Sunt convins că nu va supraviețui.
Tatăl ei m-a sunat în aprilie anul trecut, chiar a doua zi după ce m-am întors în țară. Îi simțeam suferința în glas. Singurul copil. Mi-a spus povestea întregului necaz, mi-a trimis fotografii, acte și sentința de condamnare. Am înlemnit citind fraze aproape identice cu cele din propria mea sentință. O farsă de proces și o sentință monstruoasă, echivalentă în România cu o condamnare pe viață. Pentru nimic.
I-am spus că singura șansă a Alinei de a supraviețui este ca toate aceste informații să fie făcute publice iar presa și societatea să pună presiune pe Ministerul Justiției pentru a o transfera acasă. Exact așa s-a procedat în cazul meu și în doar trei luni de zile transferul meu în țară a fost aprobat de autoritățile chineze. Totul s-a rezolvat în doar trei luni. Alina suferă acolo mai bine de cinci ani fără să o ajute nimeni.
Pe Dl Laurențiu Apostol, tatăl Alinei, l-am cunoscut anul trecut în august, în momentul în care mă apropiam de București, în Pelerinajul meu de 2922 de km parcurși pe jos prin țară, un km pentru fiecare zi pe care am petrecut-o întemnițat în China comunistă. M-a sunat cu marea rugăminte să vin să stau o noapte și la el.
Casa părintească, casa bunicilor Alinei, se află într-un sat liniștit la 30 de km de București. Aici a copilărit Alina, printre curci și curcani, printre smochine și viță de vie, un tărâm de basm, tărâmul magic în care se naște veșnicia. Acum, aceste amintiri frumoase sunt cel mai probabil singurul lucru care o ajută să înfrunte o nouă zi de chin în temniță.
CONTINUAREA INTR-UN ARTICOL VIITOR
-
Despre …doar neguvernare si incompetență
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐧𝐞𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐚̆. 𝐄 𝐡𝐚𝐨𝐬 𝐬̦𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐨𝐭
Nimic nu funcționează bine, nimeni din actuala guvernarea nu-și face datoria. România e în derivă!
o Incompetenții și aroganții neputincioși ajunși politic în funcții bănoase, de mare responsabilitate, sunt apărați aberant; e relevant cazul directorul general de la CRF Călători, USR-istul Vizante, în jurul căruia au făcut scut nu doar ministrul USR-ist al Transporturilor Drulă, ci și vicepremierul USR-ist Barna.
o Prețul energiei electrice ajunge la cer, iar ministrul PNL-ist de resort, în loc să găsească soluții la urgia care amenință să devasteze bugetele a milioane de familii și să le arunce în evul mediu, la opaiț, se înțepenește-n statistici și anunță mândru, ca măgarul la trăsură, că România are cel mai mic preț din Europa la energia electrică. Dar uită că tot în România sunt și cele mai mici salarii din Europa.
o PNRR-ul României – instrument vital pentru redresarea economică dar și pentru echilibrarea finanțelor publice, devastate de împrumuturi și deficite halucinante, este o cârpeală scandaloasă. Comisia Europeană trage semnal după semnal de alarmă, iar la București se înalță ode. Și nimeni din actuala coaliție nu ia nicio măsură și nu-l trage la răspundere pe ministrul de resort – USR-istul Ghinea, pentru incompetența și iresponsabilitatea sa cronică.
o Valul 4 al pandemiei se înalță în fiecare zi. Și în loc să declanșeze o masivă acțiune credibilă de convingere a oamenilor să se vaccineze, guvernanții recurg la aceiași politică falimentară a ciomagului, a restricțiilor și apartheidului sanitar.
o Începe școală în cîteva săptămâni și nimeni nu e preocupat să acționeze, să facă pregătirile necesare, pentru ca indiferent de scenariu, educația copiilor să nu mai fie compromisă prin utopicele cursuri online.
o În capitala țării mizeria și sobolanii amenință sănătatea publică! Și nimănui din conducerea politică a coaliției de guvernare nu-i pasă. Sacrifică viața și sănătatea a sute de mii de oameni de dragul unei schizofrenice și nocive solidarități politice de partid.
o Singurul lucru care funcționează din plin și de care le pasă guvernanților este campania electorală pentru alegerile de partid. Totul pentru partid! Inclusiv banii și resursele statului, chiar dacă e infracțiune!
o Iar DNA-ul întorce capul și amână ori ignoră incalificabil cazurile notorii de corupție ale puterii și de hoții colosale, de zeci și sute de milioane de euro.
o România condusă de Iohannis și PNL a ajuns o junglă! Fiecare e pe cont propriu! Scapă cine poate! Dacă poate!
sursa facebook Aurelian Badulescu