Ziarul Tricolorul

Etichetă: coalitie

  • Culise și calcule politice pentru alegerile din 9 iunie

    Culise și calcule politice pentru alegerile din 9 iunie

     

     

    PSD și PNL au rezolvat pe jumătate situația candidaturilor pentru europarlamentare, însă locurile care depind exclusiv de o performanță electorală încă sunt negociate, la fel ca și soluția pentru Primăria Capitalei, unde ar putea fi candidaturi separate.

    Ramona Chiriac (centru) e candidata care va deschide lista PSD-PNL FOTO Coalj Adevărul

    Rezultatul ultimelor săptămâni de negociere între PSD și PNL au condus în cele din urmă la alegerea Ramonei Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România și diplomat de carieră. Potrivit informațiilor „Adevărul” de la vârful Coaliției, Ramona Chiriac a fost persoana pentru care a insistat Marcel Ciolacu, șeful PSD, liberalii fiind mai degrabă înclinați spre o altă variantă, tot independentă politic, adică șefa Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.

    Tot dinspre conducerea PSD a venit solicitarea ca pe lista de candidați pentru europarlamentare să nu fie miniștri în exercițiu, în condițiile în care atât în spatele ușilor închise, dar și în mediul public, unii demnitari și-au manifestat intenția. Public, doar Alexandru Rafila a vorbit că ar vrea la Bruxelles. În schimb, în partide mai erau vehiculate nume ca Simona Bucura-Oprescu (ministra Muncii) sau Alina Gorghiu (ministra Justiției).

    Pe de altă parte, conform informațiilor „Adevărul”, liberalii insistă ca măcar pentru locale să fie permisă candidatura unor miniștri. Iar privirile din PNL sunt ațintite în primul rând spre Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării și fost șef al Consiliului Județean Braşov. Zilele trecute, într-o conferință de lansare a trei candidați pentru primării, Veștea a precizat că încă nu a luat decizia dacă va candida la Primăria Brașov sau la Consiliul Județean Brașov. Un al doilea ministru care ar putea intra în lupta de la locale e Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pentru moment prima opțiune a PNL pentru Primăria Capitalei.

    Negocieri până în ultimul moment

    Pe de o parte, unii candidați au răsuflat ușurați, în timp ce și pe ultima sută de metri unii încearcă să prindă un loc cât mai în față. Pe locuri date ca cert eligibile sunt, pe lângă Ramona Chiriac, deschiderea de listă, persoane ca: Mihai Tudose (PSD), Rareș Bogdan (PNL), Claudiu Manda (PSD), Dan Motreanu (PNL), Vasile Dîncu (PSD), Daniel Buda (PNL), Victor Negrescu (PSD), Adina Vălean (PNL), Maria Grapini (PUSL, dar luată pe lista PSD), Siegfried Mureșan (PNL) și Dragoș Benea (PSD). Apoi, începe o serie de candidați care vor trebui să tragă cât mai mult pentru ca partidul lor să scoată un scor cât mai mare, fiind nume destul de cunoscute, de la Vasile Blaga și Gheorghe Falcă, la Dan Nica și Titus Corlățean, dar și persoane mai puțin cunoscute, cum e Gheorghe Cârciu, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

    Încă pun probleme Coaliției Cristian Popescu Piedone și PUSL, formațiune pe care acesta o conduce din funcția de președinte executiv. Surse social-democrate susțin că dinspre PUSL sunt cerute minimum două locuri eligibile, unul fiind al Mariei Grapini. Mai mult, o pretenție dinspre Piedone, decis în prezent să candideze pentru Capitală, este un loc eligibil pentru fata sa la europarlamentare, dar și susținerea pentru un nou mandat de parlamentar pentru Vlad Piedone, fiul său, acum deputat.

    Grăbirea depunerii listelor

    Săptămâna aceasta este încheiată toată discuția, cap-coadă, pe europarlamentare, fiind așteptate și ședințe ale celor două partide, pentru validarea candidaturilor interne și a modului de împărțire. Și calendarul e destul de strâns. Până pe 10 aprilie trebuie depusă lista cu candidaturi, dar și formalitățile privind constituirea alianței, care să fie înregistrată, pentru a putea figura pe listele de votare. Pe de altă parte, depunerea listelor pentru locale e mai târziu, adică fiind termen-limită 30 aprilie, adică înainte de mini-vacanța de 1 Mai și de Paște, pentru ca apoi să înceapă campania electorală pe 10 mai.

    Coaliția se îndreaptă spre candidaturi separate

    În condițiile în care cele două formațiuni ale Coaliției nu se înțeleg pe candidatul comun, pentru că ar crea atât nemulțumiri interne, dar ar ajunge să piardă și procente electorale, PSD și PNL se îndreaptă mai degrabă spre candidaturi separate, deși e lăsată deschisă și poarta pentru o înțelegere pe un singur nume. Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat, la sediul partidului din Modrogan, că există posibilitatea să fie candidaturi separate, o posibilitate estimată la 95%. Liberalul a precizat că se așteaptă la o cursă în patru pentru București, cu Sebastian Burduja, Nicușor Dan, Gabriela Firea și Cristian Popescu Piedone, estimând că alegerile cel mai probabil vor fi câștigat cu 26-28%, dată fiind fragmentarea votului. Chestionat cine le va câștiga, Bogdan s-a declarat încrezător în șansele lui Burduja: „Cine îşi face mai bine campanie, cine are cel mai puţin grad de hate, cine reuşeşte să mobilizeze bazinele electorale ale propriului partid şi cine reuşeşte să vină cu un proiect pentru Bucureşti”, a completat liberalul.

    La rândul său, Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a subliniat că formațiunile Coaliției tind spre candidaturi separate, pentru că un candidat dintr-o formațiune nu reușește să atragă votanții de la celălalt partid. „Am văzut ieri sondajele produse de casele de sondare ale celor două partide, iar lucrurile citite acolo şi în special faptul că un candidat PSD sau un candidat PNL nu reuşeşte să mobilizeze bazinele electorale ale celorlalte partide sau al celuilalt partid ne fac să ne uităm serios spre varianta candidaturilor din fiecare partid în parte”, a afirmat Romașcanu, care a precizat că e optimist că săptămâna aceasta va fi luată decizia finală, punctând că ideea candidatului comun „nu a picat în totalitate”.

     

     

     

     

     

     

     

     

    Sursa: adevarul.ro

  • Culisele „legii evazioniștilor”. Ciolacu și Ciucă au premeditat totul!

    Culisele „legii evazioniștilor”. Ciolacu și Ciucă au premeditat totul!

    Liderii PSD și PNL au știut că proiectul pe care l-au depus în Parlament privind combaterea evaziunii fiscale va fi modificat, dar nu au dorit să-și asume ei articolele controversate, au dezvăluit surse din coaliție pentru Libertatea.

     

    Legea inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă privind combaterea evaziunii fiscale a trecut într-un termen record de Parlament: două zile. Asta în timp ce alte proiecte, precum cele care vizează jocurile de noroc sau banii dați de partide presei, zac de luni de zile prin sertarele unor comisii.

    Înregistrat pe 18 decembrie, proiectul cu amendamente a fost votat în aceeași zi în Senat. Peste numai o zi, pe 19 decembrie, deputații au dat votul final. Actul normativ prevede că evaziunea fiscală sub un milion de euro nu se va mai pedepsi penal dacă se achită prejudiciul plus 15%. Legea actuală conține un prag de 100.000 de euro.

    Ridicarea acestui prag s-a realizat prin introducerea unui amendament, nu era conținută în proiectul inițiat de Ciolacu și Ciucă. Iar liderul social-democrat a susținut public că nu a fost informat despre modificările din Parlament, dar a apărat legea în varianta finală.

    Ciolacu și Ciucă erau la curent

    Surse din cadrul coaliției guvernamentale au declarat pentru Libertatea că președinții PSD și PNL erau la curent cu intenția introducerii amendamentului pentru ridicarea pragului la un milion de euro. Mai mult, sunt acuzați că au planificat totul pentru a nu-și pune numele în dreptul acestei modificări legislative, despre care știau că va fi contestată în spațiul public.

    „Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au știut de la ședința coaliției că urmează să fie introdus amendamentul prin care fapta de evaziune fiscală nu se mai pedepsește dacă făptuitorul plătește prejudiciul. Nu au dorit să și-l asume în proiectul inițial, să nu fie semnătura lor pe acest amendament, ci au lăsat ca totul să fie modificat în Parlament”, au precizat surse din arcul guvernamental pentru Libertatea.

    Senatorul anonim și „amendamentul de un milion de euro” Aici a intervenit rolul unui senator anonim: Ionel Dănuț Cristescu, fost președinte al CJ Teleorman în perioada când PSD era condus de Liviu Dragnea. El este cel care a introdus controversatul „amendament de un milion de euro”.

    „A existat un plan clar, doar nu e cineva copil să creadă că a trecut legea modificată substanțial fără să știe Ciolacu și Ciucă. Simonis s-a ocupat ca legea să treacă rapid”, au declarat surse implicate in procesul legislativ.

    Senatorii au fost la un pas să nu adopte proiectul în timp util, deoarece la primul vot dat asupra proiectului nu s-a întrunit numărul necesar de voturi. După ce mai mulți parlamentari din coaliție au reclamat că nu le-a funcționat cartela de vot, senatori din Comisia de buget au fost convocați de urgență la sala de plen pentru a participa la reluarea votului. Doar prin acest artificiu legea a trecut de Senat.
    În Camera Deputaților, legea a trecut fără probleme. Marcel Ciolacu nu a venit în Parlament să își voteze propriul proiect. Printre absenți se numără și secretarul general al PNL, Lucian Bode. Ciolacu este dispus să revină asupra legii Marcel Ciolacu a insistat, după votul din Parlament, că legea nu apără evazioniștii. „S-a venit cu amendamente, dar nu iese nimeni dintr-o închisoare. Cine încalcă legea a doua oară se duce la pușcărie. Eu nu sunt nici judecător, nici procuror. Eu nu sunt inițiator, a fost un amendament venit de la grupurile parlamentare. Pe mine nu mă interesează să bag pe nimeni la pușcărie. În primul rând nu iese nimeni din pușcărie. În proiectul meu și al domnului Nicolae Ciucă, nu știu dacă dumneavoastră știați, dar m-aș fi așteptat ca presa să facă la momentul respectiv un caz din asta, DIICOT și DNA nu mai aveau competențe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată și grup infracțional organizat”, a declarat, marți seara, după votarea bugetului, premierul Marcel Ciolacu. La o zi după această declarație, premierul a anunțat, miercuri, că este dispus să revină asupra legii dacă apar obiecții din partea procurorilor. Contestație la Curtea Constituțională USR și Forța Dreptei au anunțat că vor contesta prevederile legii la Curtea Constituțională. „O lege care continuă moștenirea lui Liviu Dragnea – să ne aducem aminte de celebra lege în care puteai face evaziune fiscală până în 100.000 de euro și scăpai nepedepsit. Vorbim de o mare amnistie, de o invitație pentru încălcarea legii”, a fost poziția exprimată, miercuri, de cele două partide.

    Ce prevede articolul controversat

     

    Articolul 10 din Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost schimbat substanțial cu voturile majorității parlamentare. Dacă legea va fi promulgată, vor intra în vigoare următoarele prevederi: „în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6*, art. 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 de euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6′, art. 8 sau 9, dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 de euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6′, art. 8 sau 9, dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime. în cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6, art. 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. l6 alin.(l) lit.h din Codul de procedură penală”.

     

    @Libertatea