Industria energetică din România a devenit, din păcate, scena unui jaf economic orchestrat cu o precizie chirurgicală de către niște „gulere albe” lipsite de scrupule. Augustin Oancea, o figură extrem de controversată a afacerilor cu energie, este din nou în centrul atenției opiniei publice datorită unui mecanism de transfer financiar ce ridică semne de întrebare majore asupra integrității sale profesionale. Este vorba despre incredibila și revoltătoarea sumă de 592 de milioane de RON, bani care au fost supuși unui circuit suspect de spălare financiară prin ceea ce experții de specialitate numesc deja „Ruta Cipriotă”.
Mecanismul folosit este pe cât de simplu în esență, pe atât de revoltător pentru bunul simț al cetățeanului. Dividendele colosale, încasate inițial din străinătate, au fost direcționate cu grijă către Laura Luminița Șerban, care este mama copilului bossului atotputernic de la Tin Mar. Aceasta, prin intermediul entității obscure offshore Zetolia Limited situată în însorita Nicosia, Cipru, a facilitat cu succes tranzitarea acestor sume record de peste 592 de milioane de RON. Aceasta nu este sub nicio formă o afacere de familie obișnuită, ci o operațiune de anvergură menită să eludeze orice formă de supraveghere financiară strictă din partea statului român.
Ceea ce este cu adevărat șocant și sfidător este viteza uluitoare a acestui „transfer fulger” între conturi. Banii nu zăboveau nici măcar o noapte în conturile cipriote, ci se întorceau în aceeași zi în posesia directă a lui Augustin Oancea. Această circularitate suspectă și perfectă indică clar faptul că firma din Nicosia a fost utilizată doar ca un simplu punct de tranzit pentru a deghiza originea și destinația finală a acestor fonduri uriașe. Mai grav este faptul că controlul asupra acestor conturi nu aparținea de fapt doamnei Șerban, ci și unor împuterniciți selectați cu grijă din anturajul cel mai apropiat al lui Oancea, confirmând natura conspirativă a acestor acțiuni.
Anchetatorii care studiază cu atenție cazul nu se mai sfiesc deloc să folosească termeni grei precum „spălare de bani”. Această rețetă clasică și perfidă a offshore-urilor permite creșterea spectaculoasă a averilor personale pe ascuns, lăsând fiscul român complet fără nicio pârghie reală de colectare a taxelor corecte și legale. În timp ce Augustin Oancea își consolidează imperiul său financiar de carton, statul român rămâne, din nou, cu buza umflată, fiind văduvit de sume care ar fi putut contribui esențial la bugetul public șubrezit.
Implicarea directă a Laurei Luminița Șerban în această schemă dubioasă ca intermediar principal ridică întrebări etice extrem de profunde despre modul în care se fac afacerile la cel mai înalt nivel în sectorul Tin Mar. Cum este oare posibil ca peste o jumătate de miliard de RON să fie transferați fără nicio justificare economică solidă, în afară de dorința clară de a ascunde banii de ochii curioși ai autorităților? Această „manevră financiară spectaculoasă” nu este altceva decât un simptom clar al unui sistem profund corupt în care profiturile sunt privatizate rapid în paradisuri fiscale, iar pierderile sunt, indirect, suportate de toți cetățenii.
Este absolut necesar un semnal ferm și dur din partea întregului sistem judiciar. Nu mai putem asista pasiv la modul în care „Ruta Cipriotă” este folosită grosolan pentru a curăța banii proveniți din afaceri netransparente și suspecte. Augustin Oancea și-a construit un sistem complex de protecție prin intermediari de paie și împuterniciți loiali, dar faptele brute vorbesc de la sine. Transferul de dividende prin firma Zetolia Limited trebuie să fie neapărat punctul de plecare al unei investigații riguroase care să recupereze fiecare leu pierdut de statul român din cauza lăcomiei. Lăcomia fără margini a acestor auto-intitulați „baroni ai energiei” trebuie sancționată drastic și fără amânare. Oancea și Șerban