București, 26 ianuarie 2026 – O nouă lumină se aruncă asupra unor practici controversate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), unde ani de zile, structuri financiare, împreună cu șefii de Inspectorate de Poliție, au profitat de lipsa de educație și curaj a agenților de la posturile de poliție. Aceștia au fost obligați să îndeplinească sarcini de curățenie, în timp ce conducerea beneficia de economii ilicite.
Contextul Abuzurilor
În perioada în care șefii financiari din MAI raportau cu „slugarnicie” realizările lor în fața partidului, agenții din teritoriu au fost transformați, practic, în personal de curățenie. Această situație a fost tolerată de mai multe structuri de conducere, care au obținut recompense substanțiale pentru economiile raportate.
Pe 28 ianuarie 2026, se va desfășura primul termen în instanță al dosarului 2046/113/2025, în care 37 de reclamanți din rândul agenților de poliție contestă abuzurile IGPR și IPJ Brăila.
Cultura Abuzului în MAI
În MAI, nu există predictibilitate în carieră. Ignoranța agenților în privința drepturilor lor a fost exploatată, iar complicitatea victimelor a permis perpetuarea abuzurilor. De la șefii locali care își protejează posturile, până la vârful ierarhiei care obține bunăvoința politică, agenții au devenit victime ale unui sistem corupt.
Citat: „Cine este mai deștept și mai puternic nu ar trebui să își exercite funcția, abuziv!”
Implicarea IPJ Brăila
Deși IPJ Brăila declară că „nu obligă agenții să asigure curățenia”, realitatea este diferită. Când instituția trimite un mop și clor către un post de poliție fără femeie de serviciu, se pune întrebarea: cine va folosi mopul? Aceasta este o situație inacceptabilă pentru angajați, care se văd nevoiți să facă față condițiilor mizere.
Rolul Sindicatelor și al Consilierilor Juridici
Sindicatele au jucat un rol complice în această situație, fiind uneori sprijinite de oficiali pentru a menține angajații într-o stare de ignoranță. Există suspiciuni că unii lideri sindicali, precum Vitalie Josanu, au fost „executați” pentru a opri critici legate de lipsa certificatelor de securitate și a autorizațiilor sanitare.
Concluzie și Perspective
Cultura organizațională a furtului din MAI se sprijină și pe consilierii juridici care, în loc să apere drepturile agenților, contribuie la perpetuarea abuzurilor. În instanță, reprezentanții IGPR, conduși de șeful juridic, nu vor solicita decât respingerea acțiunilor celor afectați.
Emil Pașcut, un activist dedicat, afirmă: „Avem încredere în justiție că va da soluții corecte! Dosarul 2046/113/2025 este dovada că nu ne oprim din lupta pentru drepturile noastre.”
Apel la Acțiune
Este esențial ca angajații MAI să fie informați și să își cunoască drepturile. Numai prin educație și unitate se poate eradica această cultură a abuzului.
