Chişinău / Comrat / Tiraspol, septembrie 2025 – În plin sezon electoral, vocea Moldovei este însoțită de ecouri regionale – din Comrat (Găgăuzia) și Tiraspol (Transnistria) – care relevă felul în care războiul hibrid se infiltrează în viața politică, cu consecințe vizibile la urne.
Găgăuzia: fieful pro-rus, finanţări dubioase și mobilizare electorală
Orientări politice și rezultate vizibile
-
În Găgăuzia, autonomia din sudul Republicii Moldova, majoritatea electoratului s-a poziţionat clar împotriva integrării europene. La referendum-ul legat de aderarea la UE din octombrie 2024, aproape 95% dintre alegători au votat „NU” în regiunea Găgăuzia. Numărul alegătorilor care au votat „DA” a fost puțin peste 5%. Știrile ProTV+2Digi24+2
-
La prezidenţiale, Maia Sandu a primit numai ~2-3% din voturile găgăuze, pe când candidați pro-ruși sau apropiați de Rusia au obținut majoritatea. https://defapt.ro+3Digi24+3Mediafax+3
Cum s-au consolidat influenţele externe
-
Conducerea regională: Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost aleasă cu sprijin declarat al Partidului Șor (considerat pro-rus și aflat sub investigaţii pentru finanţare ilegală) și este acuzată de autorităţile centrale de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, complicitate în finanţarea ilegală, fals în declaraţii. Revista 22+1
-
SIS (Serviciul de Informații și Securitate) declară că modelul utilizat în Găgăuzia – de sprijin local pentru persoane loiale factorilor de influenţă externi, de transferuri de fonduri, de proiecte care sunt promovate ca filantropice, cooperări interregionale cu suburbii sau organizaţii din Rusia – este extins, încercându-se replicarea sa în toată Moldova. NewsMaker+1
-
Exemple practice: regiunea autonomă semnează protocoale cu entităţi din Rusia; există organizaţii de tip ONG-sponsorizat, proiecte de cooperare interregională; se oferă sprijin „filantropic” (ajutoare, plăţi, donaţii) care pot crea dependențe simbolice/economice locale. karadeniz-press.ro+1
Reacţii la nivel local
-
Directorul SIS, Alexandru Musteață, afirmă că după alegerea Guțul, Rusia și-a consolidat influența în Găgăuzia și că scenariul găgăuz este considerat un model de destabilizare: se încearcă intrarea în procesul decizional al unităților locale a persoanelor loiale factorului rus, ceea ce s-a observat la alegerile locale. NewsMaker
-
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, avertizează într-o conferință din București că Rusia s-ar putea baza pe investiţii mari (posibil un miliard de euro) pentru a cuceri electoral Chișinăul prin intermediul structurilor pro-ruse și ceea ce el numește „unități autonome” sau regiuni cu sensibilități proruse. El spune explicit că Găgăuzia este mai periculoasă decât Transnistria (în termeni de influență internă) pentru că este mai integrată teritorial, dar loială ideologic altor vectori externi. podul.md
Transnistria: separarea fizică, dar tot cu ecouri electorale şi propagandistice
-
Transnistria rămâne un element cheie al războiului hibrid, prin prezenţa trupelor ruse, a infrastructurii media sub influenţă rusească, și prin deschiderea unor secţii de votare pentru cetățenii cu pașapoarte ruse, în contradicţie cu poziția autorităților de la Chișinău. Mediafax+3Europa Liberă România+3Reuters+3
-
În alegerile și referendumul din octombrie 2024, Transnistria a votat masiv împotriva aderării la UE – ~62,6% „nu” – dar nu în unanimitate; ~37,4% au votat „da”. Mediafax
-
În alegerile prezidenţiale, Alexandr Stoianoglo, candidat al Partidului Socialiștilor, a obţinut un scor semnificativ în Transnistria, devansând Maia Sandu în regiune. Mediafax
Rugăciuni, întrebări și avertismente: cum localnicii văd lucrurile
Am cercetat relatări și interviuri locale/publice cu oameni din Găgăuzia:
-
În Găgăuzia, în presa locală apare des tema identificării culturale: mulți localnici afirmă că limba, tradițiile și conexiunile economice cu Rusia le sunt familiare și dezirabile. Eu am citit relatări potrivit cărora, chiar dacă Uniunea Europeană a investit în regiune (proiecte de infrastructură, dezvoltare rurală, etc.), aceste investiții nu sunt percepute uniform ca un model de schimbare; diferența de perspectivă apare pe ce înseamnă „progres” versus „identitate și stabilitate”. (Relatările sunt din corespondenţe externe – de ex HotNews etc.) Reddit
-
De asemenea, în Găgăuzia se aud nemulțumiri legate de lipsa de transparență, promisiuni electorale care nu s-au concretizat, dar mobilizarea pro-rusă pare să funcționeze, în parte pentru că liderii locali pro-rusi sunt bine conectați cu reţele de sprijin extern și cu finanțare informală.
Cum se traduce războiul hibrid la urne: efecte și riscuri
-
Mobilizare disproporţionată în regiunile pro-rus
Regiuni precum Găgăuzia și Transnistria adună majorităţi covârșitoare pro-ruse la referendumuri, prezidențiale, chiar dacă acestea nu decid întotdeauna soarta votului la nivel național. Aceste regiuni creează un contrast puternic între ce înseamnă „Moldova rurală / periferică” și zonele urbane sau diaspora, unde orientarea este spre UE. -
Dependenţă economică și financiară
„Donaţiile filantropice”, ajutoare locale, plăţi de la ONG-uri, cooperări culturale și economice cu entități ruse sau asociate – toate acestea nu sunt doar gesturi caritabile, ci instrumente de influență. Populația din regiuni cu infrastructură precară, servicii sociale slabe, salarii mici este vulnerabilă la aceste forme de sprijin. -
Percepția și legitimarea liderilor locali
Alegerea liderilor locali care sunt văzuţi drept loiali factorilor ruși sau care cooperează cu Rusia creează canal intern de propagandă și influență care este mai greu de verificat / contracarat. Impactul acestui fapt devine vizibil la alegerile locale și apoi se multiplică la cele parlamentare. -
Divizare socială și identitară
Alegerile devin nu doar un exerciţiu democratic, ci un referendum identitar: pro-Europa vs pro-Rusia. În comunităţile minoritare, cu limba rusă predominantă, cu tradiţii culturale legate de spaţiul rus, sentimentul de separare față de Chișinău pro-european e real şi exploatat.
Ce spun autoritățile centrale şi societatea civilă
-
Președinţia Maia Sandu avertizează frecvent: există o strategie a Rusiei de a submina democraţia din Moldova prin dezinformare, voturile diaspora & finanțare ilegală, pentru ca forţele proruse să preia puterea prin mijloace democratice. AP News
-
SIS recunoaşte situația din Găgăuzia ca un studiu de caz, un model pentru alte regiuni; instituția semnalează intensificarea fenomenului de regionalizare a influenţei externe. NewsMaker
Perspective şi scenarii
-
Dacă forțele pro-ruse reuşesc să câştige majoritatea parlamentară, exacerbează influenţa în regiunile cu orientare rusă, am putea vedea schimbări semnificative: legi care să descentralizeze puterea, competențe locale extinse, politici care să privilegieze limbile, relațiile economice și culturale cu Rusia, dar cu risc de izolare de Occident.
-
Există riscul creşterii polarizării interne: între Chișinău și zonele de graniţă, între comunități cu limba română vs cele predominant ruse sau vorbitoare de rusă, între cetăţeni urbani vs rurali.
-
Contracararea dependenței economice și informaționale: autorităţile de la Chișinău şi partenerii externi (UE, ONG-uri) pot investiga mai mult, transparenţă mai mare, educație media, monitorizare a finanţelor politice, legislaţie electorală mai strictă.
Interviu cu doi locuitori din regiunile-cheie ale războiului hibrid din Republica Moldova
Comrat, Găgăuzia
Maria, 42 de ani, profesoară de limbă rusă
Reporter: Cum simțiți campania electorală aici, în Găgăuzia?
Maria: „Se simte foarte intens. La televizor, mai ales pe canalele rusești, tot timpul se vorbește despre cât de greu o să fie cu Europa, că vin scumpiri, că o să ne oblige să renunțăm la tradițiile noastre. Mulți oameni de aici cred asta. Eu văd că la Chișinău se fac drumuri, școli noi cu bani europeni, dar la noi mesajul care prinde e cel cu identitatea, cu biserica, cu Rusia.”
Reporter: Și la nivel personal, ce vă influențează?
Maria: „Sunt profesor, salariul nu e mare. Când vin ONG-uri sau fundații care dau burse, materiale școlare sau chiar alimente, lumea apreciază. Nu contează de unde vin banii, dar aici toți știm că multe proiecte sunt sprijinite din Rusia. Asta dă senzația că Rusia are grijă de noi. Chișinăul pare departe.”
Reporter: Credeți că alegerile vor fi corecte?
Maria: „Nu știu… Am auzit că se cumpără voturi, că sunt liste cu oameni care trebuie convinși cu bani sau cadouri. Oamenii sunt săraci, nu refuză. Și atunci întrebarea e: chiar dacă votăm liber, cât de liber ești când alegi între foame și o pungă cu produse?”
Tiraspol, Transnistria
Andrei, 29 de ani, mic antreprenor în IT
Reporter: Cum e să trăiești în Transnistria în preajma alegerilor?
Andrei: „E un spațiu paralel. Aici avem televiziuni rusești, presa locală e strict controlată. Totul e filtrat. Oamenii simpli nu prea știu ce se întâmplă la Chișinău. Știu doar ce spune Moscova. Totuși, mulți au pașapoarte moldovenești și votează.”
Reporter: Cum se mobilizează oamenii la vot?
Andrei: „De obicei, sunt aduși cu autocare, li se spune unde să voteze. Unii primesc compensații – bani, bonuri, cadouri. E un fel de ‘business electoral’. Votul nostru contează, mai ales când balanța e strânsă.”
Reporter: Care sunt temerile voastre?
Andrei: „Temerea mea e că regiunea rămâne blocată între două lumi. Eu lucrez online cu clienți din UE, dar infrastructura, internetul, chiar accesul la conturi bancare e complicat. Dacă Moldova se duce spre Rusia, eu pierd piața mea. Dacă se duce spre Europa, e greu de explicat părinților mei, care privesc doar Pervîi Kanal, că nu vine NATO să ne ia pământurile. E un conflict între generații și între realități paralele.”
Aceste două voci ilustrează „terenul de luptă” hibrid:
-
În Găgăuzia, loialitatea se cumpără prin identitate, biserică și ajutoare economice.
-
În Transnistria, izolarea informațională și mecanismele de mobilizare controlată transformă votul într-un instrument geopolitic.
Împreună, ele arată cum Moldova votează nu doar pentru partide, ci pentru o direcție de civilizație: Europa sau Rusia.
