O investigație recentă scoate la iveală o anomalie financiară majoră în inima Capitalei: în ultimii doi ani, în timp ce numărul turiștilor a înregistrat o creștere semnificativă, încasările din taxa turistică au urmat un curs invers, generând un prejudiciu estimat la peste 8 milioane de euro. Această sumă, care ar fi trebuit să alimenteze bugetul public, pare să se fi „evaporat” într-un circuit al evaziunii fiscale care pare să beneficieze de o protecție neașteptată de la cel mai înalt nivel.
Misterul dispariției banilor în plin boom turistic
Deși datele statistice confirmă un aflux de vizitatori fără precedent în București, realitatea fiscală raportată de instituțiile statului contrazice legile de bază ale economiei. Cele 8 milioane de euro dispărute din evidențe reprezintă o gaură neagră care indică o evaziune fiscală masivă în sectorul serviciilor de cazare. În loc să declanșeze controale riguroase pentru a identifica operatorii care nu își declară veniturile, autoritățile fiscale par să ignore fenomenul.
Reacția oficială: Refuzul și „ridicatul din umeri”
În centrul acestei controverse se află șeful ANAF, Adrian Nica. Pus în fața evidențelor și întrebat de jurnaliști despre lipsa măsurilor de control, acesta a adoptat o poziție defensivă și sfidătoare. În loc să dispună o anchetă internă sau verificări pe teren, Nica a ales să „ridice din umeri”, trimițând echipele de investigație la plimbare sub un pretext administrativ: nu ar fi treaba lui să verifice aceste venituri.
Această afirmație a provocat o reacție dură din partea specialiștilor în finanțe. Experții avertizează că, legal, verificarea veniturilor provenite din serviciile de cazare este un atribut direct și obligatoriu al ANAF. Prin refuzul său de a acționa, Adrian Nica este acuzat că pozează într-un „neștiutor” care, prin inacțiune, ajunge să protejeze devalizarea banului public.
Incompetență sau complicitate?
Lipsa de reacție a Fiscului ridică semne de întrebare grave privind integritatea procesului de control. Analiza situației sugerează două ipoteze de lucru: o incompetență crasă la vârful instituției sau o complicitate tacită cu marii evazioniști din turismul bucureștean.
Atitudinea conducerii ANAF, descrisă de observatori ca fiind un „răspuns la mișto”, sugerează că marea evaziune ar putea avea „spatele asigurat” chiar de către cei plătiți să păzească integritatea bugetului statului. În timp ce micii contribuabili sunt verificați riguros, acest jaf de 8 milioane de euro rămâne nesancționat, sub privirea îngăduitoare a șefului fiscului.
Investigația rămâne deschisă, în condițiile în care opinia publică așteaptă explicații clare despre destinația banilor care ar fi trebuit să modernizeze Capitala, dar care s-au pierdut în labirintul ignoranței instituționale programate.
