Uluitor: Date despre drepturile femeilor

0
455

Date despre violența împotriva femeilor:

  • 1 din 4 români acceptă fără probleme ideea că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener (Barometrul violenței de gen, Centrul FILIA 2022)
  • 19% dintre români consideră deloc sau puțin grav faptul că o femeie este violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat (Barometrul violenței de gen, Centrul FILIA 2022)
  • iar 12% dintre români consideră deloc sau puțin grav faptul că o femeie este violată dacă este îmbrăcată „provocator” (Barometrul violenței de gen, Centrul FILIA 2022)
  • în România 1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener sau de fostul partener (FRA, 2016)
  • 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații (Eurobarometrul 449, 2017).
  • în prima jumătate a anului 2022 au avut loc peste 26.000 de fapte de violență domestică. O treime din cele 5.163 de ordine de restricție au fost încălcate (IGPR, 2022).
  • 445 de femei și fete au fost ucise de un membru de familie în ultimii 9 ani. În primele șase luni ale anului, 19 femei și fete au fost ucise de un membru al familiei (IGPR, 2022).
  • în ultimii 8 ani, 1.885 de fete și 202 băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie (IGPR, 2014-2021)
  • în primele 6 luni ale anului 2022 au fost emise 5163 de ordine de protecție împotriva agresorilor domestici. Ca în fiecare an, o treime dintre acestea au fost încălcate. 6 162 de ordine de protecție provizorii au fost emise; 420 dintre acestea au fost încălcate. 707 dintre ordinele de protecție provizorii au fost infirmate de procuror.
  • În prima jumătate a anului 2022 s-a înregistrat o creștere a numărul cazurilor de violență în familie raportate autorităților: 16 272 de fapte de loviri sau alte violențe; 136 de fapte de viol; 114 de fapte de act sexual cu un minor; 193 de fapte de hărțuire; 31 de fapte de omor; 25 de fapte de tentativă de omor;
  • numărul cazurilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor în care agresorul este membru al familiei și victima este minoră a crescut cu 59%. În medie au fost înregistrate 38 de infracțiuni de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor pe săptămână, însă în realitate numărul acestor infracțiuni cu victime minore este mult mai mare. În 95% dintre cazurile de viol care au avut loc între membri de familie (raportate la Poliție în primele 6 luni ale anului 2022) victimele sunt femei și fete.

Date despre hărțuirea sexuală în universități:

Date preluate din studiul Raport cercetare: Hărțuirea Sexuală În Universități

  • în 5 ani universitari în 52 de universități publice au fost înregistrate 14 de sesizări privind fapte de hărțuire sexuală
  • în 5 ani universitari în 52 de universități publice au fost înregistrate 22 de sesizări privind fapte de discriminare
  • în 23 de cazuri autorul faptei de hărțuire/discriminare este un profesor, iar victima un/o student/ă
  • în 5 cazuri autorul faptei de hărțuire/discriminare este un profesor, iar victima un/o profesor/oară
  • 20 din cele 21 persoane hărțuite sunt femei
  • 14 din 15 autori ale faptelor de hărțuire sunt bărbați, 1 autor este femei
  • 12 universități, adică 14%, oferă o definiție a hărțuii sexuale în codurile de etică
  • 10 coduri, adică 12%, menționează exemple de fapte de hărțuire sexuală;
  • 4 din 85 coduri de etică au prevederi în mod specific pentru hărțuirea sexuală;
  • 1 singur oferă un model de sesizare pentru cazurile de hărțuire sexuală.
  • 2 coduri din 85 menționează hărțuirea sexuală din online.
  • 11 coduri din 85 iau în considerare faptele de hărțuire care se petrec în afara spațiului universitar, deși de multe ori profesorii se folosesc de spații precum taberele studențești pentru a hărțui sexual.
  • 16 din 85 coduri de etică menționează sancționări în funcție de statut: student, profesor, persoal auxiliar etc.

Date despre accesul femeilor la servicii de sănătate:

  • 687 de fete cu vârsta sub 15 ani au născut în 2021 (INS)
  • în 21% dintre aceste cazuri vârsta tatălui este între 20 și 44 de ani
  • în 53% dintre aceste cazuri vârsta tatălui este nedeclarată
  • 15.811 fete cu vârsta între 15 ani și 19 ani au născut în 2021.
  • în 22% dintre aceste cazuri vârsta tatălui este nedeclarată.
  • în 25% dintre aceste cazuri vârsta tatălui este între 25 și 49 de ani
  • în România există 3186 de servicii de stare civilă. Pentru anul 2021, doar 2152 de ofiicii de stare civilă au transmis date către INS (68% din numărul total de servicii de stare civilă).
  • de la 1 caz de minora insarcinata cu varsta sub 15 ani inregistrat pe parcursul anului 2021 intr-un intreg judet pana la 64 de cazuri de minore insarcinate cu varsta sub 15 ani (plus alte 97 de minore insarcinate in varsta de 15 ani) inregistrate in anul 2021 in alt judet. Dintre raspunsurile primite pana in acest moment, cea mai mica varsta a unei minore insarcinate a fost de 10 (ZECE) ani. Intr-un singur judet Inspectoratul de Politie Judetean a fost sesizat cu privire la 483 de cazuri de mame minore.
  • 1800 de românce mor anual de cancer de col uterin (INSP)
  • 3500 de femei din România sunt diagnosticate cu cancer de col uterin (INSP)
  • din 2010 până în 2020 17 mii de femei au murit din cauza cancerului de col uterin (INSP)
  • în timpul pandemiei au fost înregistate peste 200 de cazuri de avorturi realizate acasă, fără personal medical și cu intrumente improvizate (INSP)
  • la nivel global peste 500 de milioane de fete nu au acces la produse de igienă menstruală (Days for Girls)
  • cancerul la sân este a treia cea mai întâlnită formă de cancer în România; peste 12.000 de femei au fost diagnosticate în 2020.
  • aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România (Salvați Copiii)
  • peste 300 de femei și-au făcut avort în condiții nesigure în ultimii trei ani, doar anul trecut au fost înregistrate 127 de cazuri, conform INSP jumătate dintre femeile aflate la vârstă fertilă folosesc o metodă de cotnracepție
  • în primele șase luni 2022 au fost 13 județe care au raportat 0 avorturi la stat, 3 județe care au raportat 0 avorturi la stat și la privat (INSP)
  • în 2022 s-au făcut aproape de două ori mai multe avorturi la cerere în sistemul privat de sănătate în primele șase luni ale anului (INSP)
  • în 2022 s-au făcut 6728 avorturi la cerere, din care 4131 la privat (INSP)
  • în 2021 au fost 11 județe care au raportat 0 avorturi la stat (INSP)
  • în 2021 s-au făcut 13 868 de avorturi la cerere, dintre care 8595 în sistemul privat. Primul an în care numărul avorturilor realizate în sistemul privat l-a depășit pe cel din sistemul public, conform datelor raportate (INSP)
  • în 2020 au fost 8 județe au raportat 0 avorturi la stat (INSP)
  • în 2020 au fost 15.594 de avorturi la cerere total, dintre care 7339 în sistemul privat (INSP)

Conform raportuului Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România, 2020-2021 realizat de Centrul FILIA:

Din răspunsurile oficiale ale celor 171 de spitale am aflat că:

  • 59 fac întreruperi de sarcină la cerere, 69 au transmis că nu fac deloc, iar în nouă spitale se face avort medicamentos. 
  • din cei 802 medici specialiști în obstetrică-ginecologie care lucrează în cele 171 spitale care au răspuns, 275 fac întreruperi de sarcină la cerere
  • în cinci orașe ni s-a transmis că au existat situații de întreruperi de sarcină realizate prin metode empirice, non-medicale: București, Constanța, Sibiu, Motru și Segarcea.
  • prețul unei întreruperi de sarcină pornește de la 60 de lei în aceste spitale și ajunge până la 780 de lei, pentru aceeași procedură.
  • există discrepanțe între răspunsul oficial al spitalelor și răspunsul acestora când sunt contactate telefonic.
  • 51 au invocat motivele religioase ca principal motiv de refuz al medicilor, 20 au invocat motive de natură etică sau morală, iar 9 au invocat motive ce țin de criza SARS-CoV-2.

 

 

@Centrul Filia

Centrul FILIA este o organizație feministă care face auzite vocile femeilor prin lucru direct în comunități și activități de advocacy, activism și sensibilizare, studii și analize.