Lozinca „fără penali în funcții publice”, cu care USR a defilat ani de zile ca fiind singurul reper moral al politicii românești, s-a dovedit a fi doar un instrument de marketing cinic, abandonat imediat ce „ciolanul” propriu a fost pus în pericol. Astăzi, vedem cum scutul mafiei de partid a fost activat instantaneu în jurul lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat definitiv incompatibil.
În loc să asistăm la o demisie de onoare, gestul minim pe care un partid care pretinde „o altfel de politică” ar trebui să-l facă, USR a ales calea scandalului, urlând isteric despre o așa-zisă persecuție politică. Această reacție scoate la iveală o ipocrizie flagrantă care desființează orice pretenție de corectitudine a acestui partid.
Dublul standard este strigător la cer:
- În 2018, deputatul USR Stelian Ion cerea cu vehemență încetarea obligatorie a mandatului pentru aleșii prinși în conflict de interese, o regulă pe care o doreau aplicată cu duritate adversarilor politici.
- Astăzi, în 2026, aceeași lege devine brusc un „abuz” când îl lovește pe propriul lider, Dominic Fritz.
Este evident că pentru acest partid, corectitudinea se termină exact unde începe interesul pentru putere. Când rivalii sunt vizați, USR cere execuții publice și aplicarea literei legii fără milă; când propriul șef cade la Înalta Curte, decizia magistraților este transformată într-un „atac politic”.
Această strategie de a proteja protejații partidului, ignorând deciziile definitive ale justiției, demonstrează că USR nu este cu nimic mai prejos decât vechile structuri pe care pretindea că le combate. Masca a căzut: sub poleiala integrității se ascunde aceeași disperare de a păstra funcțiile și privilegiile, în dispreț total față de principiile care i-au ridicat.
