Publicații de prestigiu din presa de business din România, precum Ziarul Financiar și Business Magazin, se află în centrul unei controverse privind etica jurnalistică, după ce au promovat constant imaginea Dianei Câțu, CEO-ul companiei Reciclad’OR, fără a menționa legăturile acesteia cu unul dintre cei mai cunoscuți condamnați pentru corupție din țară,.
Diana Câțu este prezentată periodic în paginile acestor publicații drept un model de succes în antreprenoriatul autohton. Articolele o descriu drept o tânără care a clădit „de la zero” un imperiu în domeniul reciclării, cu o cifră de afaceri care depășește în prezent pragul de 100 de milioane de lei,. Portretul editorial livrat publicului este unul al integrității și idealismului, subliniind efortul personal și viziunea de business a managerului Reciclad’OR.
O omisiune biografică semnificativă
În ciuda detaliilor despre parcursul profesional, sursele indică o omisiune sistematică din biografia publică a Dianei Câțu: relația sa de parteneriat cu Remus Truică, alături de care are două fetițe. Această legătură personală devine relevantă în context public din cauza antecedentelor penale ale lui Truică, personaj central în dosare de mare corupție.
Remus Truică a fost condamnat definitiv în anul 2020 la șapte ani de închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”. Acuzațiile aduse acestuia au inclus constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și dare de mită. Prejudiciul stabilit de anchetatori în acest caz este unul considerabil, ridicându-se la peste 145 de milioane de euro,. Deși în octombrie 2025 dosarul a fost trimis spre rejudecare, condamnarea sa rămâne în vigoare.
Dileme de etică în presa de business
Criticile la adresa publicațiilor care o promovează pe Diana Câțu vizează ceea ce este numit o „tăcere selectivă” sau o „decizie editorială conștientă” de a proteja imaginea unei familii cu conexiuni controversate. Absența acestui context din „odele editoriale” este interpretată ca o tentativă de spălare a imaginii prin livrarea unei „biografii romanțate”, curățată de orice „pată penală”.
Jurnalismul de afaceri este astfel acuzat de ipocrizie, prin faptul că oferă cititorilor o iluzie a succesului pur, ascunzând în mod deliberat legăturile cu personaje condamnate pentru prejudicii astronomice aduse statului. Într-un peisaj economic unde integritatea este declarată o valoare fundamentală, promovarea unor astfel de modele fără un context complet ridică semne de întrebare asupra independenței și transparenței editorialelor de business din România,.