Ziarul Tricolorul

Categorie: Economic

  • Conferința naţională RCEPB şi Caravana OAER / UTCB / AIIR va avea loc între  11-13 septembrie 2026 la Băile Tușnad

    Conferința naţională RCEPB şi Caravana OAER / UTCB / AIIR va avea loc între  11-13 septembrie 2026 la Băile Tușnad

     

    În perioada 11-13 septembrie 2026, la Băile Tușnad, va avea loc cea de-a noua ediție a Caravanei OAER și cea de-a XXI-a a conferinței RCEPB – cel mai important eveniment național dedicat promovării performanței energetice a clădirilor, decarbonizării mediului construit și implementării politicilor europene de sustenabilitate și circularitate în sectorul clădirilor. Evenimentele sunt organizate de Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER), împreună cu Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) și Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR).

    Edițiile din acest an au o semnificație aparte, desfășurându-se într-un moment în care sectorul construcțiilor traversează cea mai amplă transformare legislativă și tehnologică din ultimele decenii. Intrarea în etapa finală de transpunere a noii Directive Europene privind Performanța Energetică a Clădirilor (Directiva EPBD4 EU/2024/1275), a Directivei privind Eficiența Energetică (Directiva EED3 EU/2023/1791), precum și alte reglementări europene privind sustenabilitatea produselor și reducerea emisiilor de carbon (Regulamentul EU/2024/3110 privind produsele pentru construcții, Directiva CSRD EU/2022/2464,  Regulamentul ESRS EU/2023/2772, Regulamentul privind taxonomia EU/2020/852,  Directiva RED III EU/2023/2413 și regulamentul  ESPR EU/2024/1781) schimbă fundamental modul în care vor fi proiectate, construite, renovate, exploatate și dezafectate clădirile în următorii ani.

    După mai bine de un deceniu în care conceptul NZEB (Nearly Zero Energy Buildings) a reprezentat principalul obiectiv al sectorului, atenția se mută acum către clădirile cu emisii zero de carbon – ZEB (Zero Emission Buildings), noul ”standard” european care va defini performanța clădirilor începând cu 1 ianuarie 2028.

    Această tranziție presupune nu doar reducerea consumului de energie ci și abordarea integrată a emisiilor generate pe întreg ciclul de viață al clădirilor, de la extracția materiilor prime și producerea materialelor până la exploatare, renovare și reciclare.

    „Sectorul construcțiilor intră într-o nouă etapă de transformare sustenabilă aprofundată. Dacă NZEB a însemnat în principal eficiență energetică, ZEB introduce o perspectivă mult mai amplă, prin care energia, carbonul, digitalizarea, circularitatea și sustenabilitatea trebuie abordate împreună. În următorii ani, specialiștii din domeniu vor avea imperativ nevoie de competențe noi și de instrumente moderne pentru a răspunde cerințelor europene. În contextul noilor politici europene, performanța energetică nu mai poate fi analizată exclusiv prin prisma consumului de energie. Tot mai importante devin emisiile asociate materialelor de construcții, agenților frigorifici utilizați în instalații, precum și amprenta de carbon generată pe întreg ciclul de viață al clădirii. Din această perspectivă, indicatorul GWP și cerințele privind evaluarea carbonului pe durata de viață devin elemente esențiale pentru proiectanți, dezvoltatori, investitori și autorități publice. Caravana OAER își propune să faciliteze exact această tranziție prin informare, educație și dialog între toate părțile implicate”, a declarat conf. univ. dr. ing. Cătălin Lungu, președinte OAER și prim-vicepreședinte AIIR.

    În cadrul conferinței vor fi analizate implicațiile concrete ale EPBD IV asupra pieței construcțiilor din România, inclusiv:

    • noile cerințe pentru clădirile cu emisii zero (ZEB);
    • parcursul de renovare a fondului construit existent până în 2030/2040/2050;
    • registrul național digital al clădirilor;
    • rolul energiei din surse regenerabile în clădiri;
    • integrarea sistemelor inteligente și a digitalizării;
    • evaluarea performanței energetice pe întreg ciclul de viață al clădirilor (LCA);
    • utilizarea Declarațiilor de Mediu pentru Produse (EPD);
    • impactul indicatorului GWP (Global Warming Potential) asupra selecției materialelor și echipamentelor;
    • electrificarea încălzirii și răcirii prin tehnologii cu emisii reduse de carbon.

     

    Program preliminar

     

    11 septembrie 2026

    10:00-13:00 – Deschiderea evenimentului & discuții cu autoritățile publice

    15:00-18:00 – Soluții moderne de construire și renovare (prezentări companii)

    12 septembrie 2026

    10:00-13:00 – Workshop & noutăți despre softul ENERG+

    15:00-18:00 – Campionat de ping pong cu premii și relaxare

    20:00-24:00 – Cină festivă

    13 septembrie 2026

    10:00-13:00 – Program turistic și vizită tehnică

     

    De ce să participi la Caravana OAER?

    • prezentarea noutăților legislative și de reglementare cu impact asupra clădirilor;
    • prezentarea unor soluții practice pentru proiectarea clădirilor și instalațiilor aferente;
    • activități de networking într-un cadru natural și relaxant;
    • vizită tehnică și cină festivă;
    • diplome de participare;
    • TURNEU DE PING-PONG CU PREMII
    • REDUCERI IMPORTANTE DOAR PENTRU PARTICIPANȚI:
      • 10% discount pentru licență ENERG+ „pe viață” (licența achitată în perioada 11-13 septembrie)
      • 20% discount pentru licență ENERG+ upgradabilă (licența achitată în perioada 11-13 septembrie)
      • 3% discount pentru licență ENERG+ „pe viață” (licența achitată după 13 septembrie)
      • 5% discount pentru licență ENERG+ upgradabilă (licența achitată după 13 septembrie)

     

    Caravana OAER 2026 va reuni experți din mediul academic, reprezentanți ai administrației publice, auditori energetici, ingineri proiectanți, arhitecți, dezvoltatori imobiliari, constructori și furnizori de tehnologii pentru a identifica soluții practice de implementare a noilor cerințe europene în România.

    Evenimentul continuă misiunea OAER, UTCB și AIIR de a sprijini transformarea accelerată a mediului construit într-unul mai eficient energetic, mai rezilient și mai sustenabil, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România și Uniunea Europeană privind neutralitatea climatică.

    Prima zi va urma programul obișnuit cu dezbaterea conceptelor NZEB & ZEB și noile reguli de autorizare, recepție și construire. Vor fi prezentate și ultimele date privind cele 2 proiecte ale OAER: EPB One Stop Shop (EPB-OSS) și Academia ZEB. Ambele inițiative sunt dezvoltate în parteneriat cu UTCB.

    Cea de-a doua zi a conferinței va fi dedicată utilizatorilor ENERG+ și vor fi abordate subiecte legislative axate pe Legea 372/2005, metodologia Mc001/2022, exemple de utilizare a ENERG+.

    Cum după munca bine făcută urmează și răsplata, programul va continua cu organizarea unor activități atractive de socializare.

    Caravana OAER & RCEPB XXI nu reprezintă doar o conferință profesională, ci o platformă solidă de dialog și colaborare pentru toți cei implicați în construirea și transformarea sustenabilă a fondului construit din România care nu se va mai supune doar principiului privind economia de energie, ci și evaluării impactului lor asupra mediului și societății.

    Băile Tușnad, 11-13 septembrie 2026.
    Locul unde profesioniștii discută despre viitorul clădirilor cu emisii zero.

    Contact: office@oaer.ro, +40 751 183 032, www.oaer.ro

     

     

     

  • OAER şi AIIR anunţă că Gala Sustenabilității Mediului Construit va avea loc pe 26 februarie la Le Château

    OAER şi AIIR anunţă că Gala Sustenabilității Mediului Construit va avea loc pe 26 februarie la Le Château

    Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER) împreună cu Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR) anunță organizarea Galei Sustenabilității Mediului Construit, un eveniment de prestigiu care va avea loc în data de 26 februarie 2026 la Le Château, castelul din inima Bucureștiului.

    Programul galei va include momente dedicate dialogului profesional și recunoașterii contribuțiilor relevante din domeniu, cină festivă, dar și program artistic pentru a crea o experiență de seară care să reflecte importanța și prestigiul sectorului. Artiștii care vor anima atmosfera evenimentului constituie o surpriză.

    Potrivit lui Cătălin Lungu, președinte OAER / vicepreședinte AIIR şi co-organizator: „prin acest eveniment de gală, OAER și AIIR își propun să aducă împreună mediul de afaceri, mediul academic și autoritățile publice, într-un cadru care îmbină profesionalismul specific sectorului construcțiilor și instalațiilor pentru construcții cu atmosfera festivă a unei gale. Evenimentul va crea contextul potrivit atât pentru schimb de idei și viziuni, cât și pentru consolidarea parteneriatelor necesare dezvoltării durabile a mediului construit din România.”

    Un punct de atracție major a sesiunii de prezentări din cadrul Galei Sustenabilității Mediului Construit îl reprezintă prezența unor keynote speakeri de renume internațional și național, lideri ai organizațiilor care influențează direct direcțiile de dezvoltare ale mediului construit la nivel european și global. Evenimentul va beneficia de intervențiile lui Livio Mazzarella, președinte REHVA, vocea principală a HVAC-ului european, Blake E. Ellis, vicepreședinte ASHRAE, cea mai influentă organizație mondială în domeniul instalațiilor, sustenabilității și eficienței energetice și Patrick Crombez (TBC), președinte EHPA, organizația care reprezintă sectorul pompelor de căldură la nivel european. La nivel național, Cătălin Lungu, președinte OAER / vicepreședinte AIIR, va aduce perspectiva României în contextul noilor politici europene și al provocărilor privind performanța energetică a clădirilor. Prezența acestor lideri conferă galei o dimensiune strategică și transformă evenimentul într-un reper profesional de prim rang.

    Partea de conferință a galei va avea ca moderator pe Garbriel Avăcăriței, redactor șef al Energynomics.ro, și va include alături de o sesiune de prezentări și două paneluri puternic ancorate în problemele cu care se confruntă sectorul construcțiilor și instalațiilor pentru construcții: „Rolul autorităților locale în aplicarea corectă a prevederilor legislative și normative” şi „Ce doresc companiile din construcții de la absolvenții generației Z?”

    Gala Sustenabilității Mediului Construit se dorește a fi nu doar un eveniment tehnic sau festiv, ci și un reper anual pentru toți cei implicați în proiectarea, realizarea, operarea și modernizarea clădirilor din România, într-un moment-cheie pentru adaptarea la cerințele europene și la provocările climatice  actuale.

    Evenimentul este organizat în parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Ordinul Arhitecților din România (OAR), Cluster TEC, Federația Asociațiilor Europene pentru Încălzire, Ventilație și Aer Condiționat (REHVA), Societatea Americană a Inginerilor de Încălzire, Refrigerare și Aer Condiționat (ASHARE) și Centrul pentru Performanța Energetică a Clădirilor (EPB Center), reunind actori-cheie din mediul construit: autorități publice, mediul de afaceri, specialiști, organizații profesionale și mediul academic.

    Participarea la Gala Sustenabilității Mediului Construit reprezintă o oportunitate unică de a fi parte dintr-un cerc select de profesioniști, secretari de stat, membri ai Parlamentului și reprezentanți de marcă din rândul autorităților locale, care modelează viitorul clădirilor din România. Locurile sunt limitate, iar interesul este ridicat, motiv pentru care încurajăm înscrierea din timp. Prezența la acest eveniment înseamnă acces direct la dialog de nivel înalt, vizibilitate profesională, networking valoros și implicare activă într-un moment-cheie pentru tranziția către un mediu construit sustenabil.

    Un accent deosebit este pus pe implicarea activă a firmelor din domeniul construcțiilor și al instalațiilor pentru construcții, a producătorilor de materiale și echipamente, a dezvoltatorilor și a furnizorilor de soluții tehnice. Participarea și susținerea acestora reprezintă un element-cheie pentru creșterea calității clădirilor, pentru inovare și pentru asigurarea unei tranziții reale către un mediu construit sustenabil, în deplină concordanță cu noile cerințe europene privind performanța energetică și sustenabilitatea produselor și clădirilor. Implementarea coerentă a regulamentelor și directivelor europene precum ESPR (Ecodesign for Sustainable Products Regulation), utilizarea Declarațiilor de Mediu pentru Produse (EPD), aplicarea prevederilor EPBD privind performanța energetică a clădirilor, EED privind eficiența energetică și RES privind promovarea energiei din surse regenerabile impun o transformare profundă a modului în care sunt proiectate, executate și renovate clădirile. Implicarea directă a companiilor din sector este esențială pentru integrarea acestor cerințe în practică, pentru creșterea transparenței asupra performanței produselor, pentru reducerea amprentei de carbon și pentru atingerea obiectivelor de decarbonare asumate la nivel european.

    Companiile pot consulta propunerea de parteneriat accesând următorul link: Propunere parteneriat “Gala Sustenabilității Mediului Construit”

    Data: 26 februarie 2026

    Ora: 15:00

    Cod vestimentar: Black Tie
    Organizatori: OAER & AIIR
    Parteneri: UTCB, OAR, Cluster TEC, REHVA, ASHRAE, EPB Center

    Taxe de participare (locuri limitate): 500 lei + TVA pentru membrii AIIR / OAER / OAR / TEC, 750 lei + TVA pt non-membri.

    ÎNREGISTRARE:
    e-mail: office@oaer.ro, tel: +40 751 183 032

     

     

     

     

     

  •  Transpunerea Directivei EPBD4: Calitatea certificatelor de performanță, a auditului energetic și a documentației tehnice – cheia pentru clădiri performante și accesibile în România

     Transpunerea Directivei EPBD4: Calitatea certificatelor de performanță, a auditului energetic și a documentației tehnice – cheia pentru clădiri performante și accesibile în România

     

    Odată cu adoptarea și publicarea versiunii revizuite a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD4), Uniunea Europeană a intrat într-o nouă etapă decisivă în drumul către un fond construit neutru climatic până în 2050. Cu termenul de transpunere în legislația din statele UE, inclusiv în Romania, stabilit pentru 29 mai 2026, implementarea eficientă a EPBD4 nu mai este doar o obligație legală ci o oportunitate strategică pentru transformarea durabilă a clădirilor europene.

     

    În centrul acestei transformări se află trei instrumente esențiale: certificatul de performanță energetică (CPE), auditul energetic și documentația tehnică de proiectare, inclusiv raportul de conformare NZEB (obligatoriu doar în cazul construcției de clădirilor noi). Aceste documente nu mai pot fi tratate ca simple formalități administrative, ci trebuie să devină piloni ai încrederii, calității și transparenței în procesul de renovare și construire sustenabilă.

     

    1. Certificatul de Performanță Energetică (CPE) – din formalitate în fundament

    EPBD4 introduce o reformă semnificativă a CPE-ului, pentru a-l transforma într-un document clar, credibil și util pentru cetățeni, investitori și autorități. Conform noului cadru, un CPE de calitate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

    • să conțină informații relevante, lizibile și actualizate despre performanța energetică a clădirii;
    • să includă estimări realiste ale costurilor energetice, ale potențialului de economii și ale impactului renovărilor;
    • să fie emis doar de auditori energetici atestați și independenți, care respectă deontologia profesională;
    • să reflecte performanța globală a clădirii, inclusiv potențialul de emisii de carbon pe întreg ciclul de viață al clădirii.

     

    Începând cu 2028, noile CPE-uri trebuie să integreze informații privind emisiile totale de gaze cu efect de seră ale clădirilor, atât operaționale cât și înglobate. Astfel, se va calcula indicatorul GWP (potențialul de încălzire globală) aferent materialelor și echipamentelor folosite în cazul clădirilor noi. Această schimbare marchează o apropiere între certificare și analiza de tip „life-cycle” (ciclu de viață al clădirii), pregătind piața pentru un viitor bazat pe informații verificabile și decizii sustenabile.

     

    1. Auditul energetic – instrument esențial pentru decizii inteligente

    Raportul de audit energetic devine o verigă esențială în lanțul decizional privind renovarea aprofundată. Prin EPBD4 se cere statelor membre să definească un cadru clar pentru audituri standardizate, transparente și comparabile. Această cerință are deja bază în România prin existența Reglementării tehnice Mc001-2022. Fiecare auditor energetic pentru clădiri atestat de MDLPA[1] pentru gradul 1 trebuie să se asigure că rapoartele de audit energetic:

    • sunt realizate pe baza unor date calitative și actualizate despre starea tehnică a clădirii;
    • includ scenarii multiple de renovare, cu estimări clare ale beneficiilor economice, energetice și de sănătate;
    • evidențiază traseul optim de decarbonare al fiecărei clădiri, în conformitate cu standardele naționale minime de performanță energetică (MEPS).

     

    Raportul de audit nu este doar un diagnostic teoretic, ci un plan strategic realist pentru investiții eficiente, orientate spre rezultate bazate pe evaluarea costului global optim. Acesta devine o bază esențială pentru „pașapoartele de renovare”, un instrument promovat la nivel european, care oferă proprietarilor un traseu etapizat și personalizat de îmbunătățire energetică.

     

    1. Documentația tehnică de proiectare – standardizare, transparență, digitalizare

    Calitatea documentației tehnice de proiectare, inclusiv a raportului de conformare NZEB (sau în viitor ZEB) elaborat de auditorii energetici pentru clădirile noi, este fundamentală pentru asigurarea eficienței reale a unei renovări. EPBD4 încurajează:

    • alinierea formatelor de documentație la standardele europene, pentru a facilita monitorizarea și raportarea;
    • utilizarea formatelor digitale și a bazelor de date naționale, inclusiv integrarea cu Observatorul European al Stocului de Clădiri;
    • introducerea unei trasabilități a materialelor și soluțiilor tehnice utilizate, în special pentru proiectele finanțate din fonduri publice.

     

    O documentație tehnică de proiectare riguroasă contribuie la creșterea încrederii în procesul de construire și renovare, facilitând evaluarea impactului real al intervențiilor – un pas esențial în combaterea fenomenului de „greenwashing”[2] în sectorul construcțiilor.

     

    1. Impactul social și economic – o tranziție echitabilă

    Un alt element-cheie promovat intensiv prin noul EPBD4 este echitatea socială. CPE-urile și auditul energetic de calitate pot contribui direct la combaterea sărăciei energetice, prin:

    • identificarea clădirilor cu performanțe slabe, locuite adesea de gospodării vulnerabile;
    • orientarea fondurilor și măsurilor de sprijin către acești beneficiari;
    • crearea unui cadru de informare și consiliere accesibil pentru toți cetățenii, prin „one-stop shops”.

     

    1. De la hârtie la realitate

    Potrivit analizei BPIE[3], între 2016 și 2022, sectorul european al clădirilor a ratat toate obiectivele-cheie: emisii de CO2 echivalent prea mari, consum final de energie prea mare, investiții prea mici și pondere prea mică a consumului din surse regenerabile. EPBD4 oferă o a doua șansă, dar implementarea trebuie să fie ambițioasă, coerentă, centrată pe calitate și fără interferarea cu interese pur politice.

     

    Este imperios necesar ca autoritățile legislative și de reglementare, experții și societatea civilă să conlucreze pentru a transforma CPE-ul, auditul energetic și documentația tehnică din simple cerințe legale în instrumente de schimbare profundă a stocului de clădiri din România. Numai printr-o abordare integrată, profesionistă vom putea atinge țintele de neutralitate climatică, accesibilitate și reziliență la nivelul fondului construit din România.

     

    Contact:

    +40212524295,  office@oaer.ro

    În numele Consiliului Director OAER

    Președinte dr.ing. & econ. Cătălin Lungu

     

    [1] Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

    [2] investiții false prezentate ca fiind investiții verzi/ecologice

    [3] Building Performance Institute Europe

  • Amenzi majorate cu până la 400% pentru nerespectarea prevederilor legale specifice domeniului de performanță energetică a clădirilor

    Amenzi majorate cu până la 400% pentru nerespectarea prevederilor legale specifice domeniului de performanță energetică a clădirilor

    Ordinului Auditorilor Energetici din România (OAER) și Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR) reamintesc tuturor factorilor implicați că, în conformitate cu legea 238/2024, publicată în Monitorul Oficial la 25 iulie 2024, amenzile contravenționale pentru nerespectarea prevederilor legale specifice domeniului de performanță energetică a clădirilor s-au majorat cu până la 400%.

     

    PROBLEME FRECVENT IDENTIFICATE

     

    Deși legea 372 republicată, cu modificările și completările ulterioare, este suficient de clară în privința situațiilor în care Inspectoratele județene de Stat în Construcții și Inspectoratul de Stat în Construcții din Municipiul București trebuie să acorde contravenții, există încă foarte multe cazuri contravenționale în sectorul construcțiilor cauzate de lipsa reală de supraveghere a pieței serviciilor legate de performanță energetică a clădirilor:

    • unii auditorii energetici emit certificate și elaborează rapoarte de audit energetic sau rapoarte NZEB care nu respectă reglementările tehnice, în mod special Mc001-2022, documentele tehnice întocmite conținând date și informații incomplete și/sau eronate,
    • există și cazuri în care auditorii energetici întocmesc și eliberează certificate și/sau rapoarte de audit energetic, precum și rapoarte de conformare NZEB, pentru care auditorul energetic pentru clădiri nu are competențe de elaborare, semnare și ștampilare, conform prevederilor legale în vigoare,
    • anumiți investitori nu solicită proiectanților realizarea studiul SRE, respectiv nu solicită auditorilor raportul NZEB, argumentând că aceste documente nu sunt menționate explicit sau chiar deloc în certificatul de urbanism,
    • cea mai mare parte dintre proprietarii/administratorii categoriilor de clădiri de interes și de utilitate publică cu suprafața utilă totală de peste 250m2, inclusiv clădiri care sunt frecvent vizitate de public, nu dețin și/sau nu afișează certificatele de performanță energetică,
    • numeroși agenți imobiliari precum și agențiile de publicitate imobiliară nu precizează, în anunțurile de vânzare sau închiriere, informații din certificatul energetic cu privire la indicatorii de performanță energetică,
    • foarte multe primării dar și consilii județene emit, în cazul clădirilor noi, certificate de urbanism incomplete, fără a solicita studiul SRE și raportul de conformare NZEB,
    • sunt foarte multe cazuri în care clădiri noi se recepționează cu certificat energetic care indică neîncadrarea clădirii în categoria NZEB, fără nicio justificare oferită la momentul semnării recepției.

     

    Astfel, riscul de a crea o imagine complet deformată din punct de vedere energetic a întregului fond de clădiri din România este imens. Iar sentimentul de neîncredere și chiar de respingere al beneficiarilor în serviciile de certificare, auditare energetică și conformare NZEB, se va amplifica.  Respectarea de către specialiști a regulilor stricte privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va fi compromisă, la fel ca și acceptarea cu încredere de către utilizatori a criteriilor de sustenabilitate. Și în final, nimeni responsabil nu va mai putea garanta pentru succesul tranziției, așa cum o cer noile directive europene, către un sector decarbonat al clădirilor.

     

    Atât OAER cât și AIIR sunt preocupate în mod constant de pregătirea profesională corespunzătoare a auditorilor energetici, a proiectanților, verificatorilor de proiecte și experților tehnici pentru instalații, urmărind funcționarea corectă a pieței de servicii privind performanța energetică a clădirilor, cu atât mai mult cu cât fondurile publice europene (atât din PNRR, inclusiv RePowerEU, dar și cele structurale) și naționale de investiții alocate pentru sectorul clădirilor noi și existente renovate vor depăși 10 miliarde de Euro pentru perioada 2024-2033.

     

    Fără a asigura calitatea corespunzătoare a documentelor tehnice emise de diverșii actori din piață (certificate energetice, rapoarte de audit energetic, studii SRE, rapoarte de conformare NZEB, certificate de urbanism etc.), cheltuielile publice vor avea un randament care va frâna procesul de decarbonare a sectorului clădirilor din România și va arunca în derizoriu toată discuția despre sustenabilitate.

     

    SOLUȚII PROPUSE

     

    OAER și AIIR propun implementarea de urgență, cu suportul instituțiilor publice abilitate, a următoarelor soluții legale:

    1-corectarea de urgență a legii 238/2024, așa cum am detaliat în Comunicatul OAER & AIIR din 25.07.2024;

    2-activarea de urgență a prevederilor din legea 10/1995, cu modificările și completările ulterioare, precizate la art. 9 lit. l), m), n), o), privind atestarea tehnico-profesională și autorizarea specialiștilor care desfășoară activitate în construcții, certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau consultanță în construcții, certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcții și perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor;

    3-controlul mult mai riguros și intensificat al Inspectoratului de Stat în Construcții, realizat cu personal calificat în servicii de performanță energetică, asupra activității auditorilor energetici și a celorlalte categorii de specialiști din sectorul construcțiilor, folosind;

    4-aplicarea contravențiilor conform legii 372 actualizate în toate cazurile de eludare a prevederilor legale, asigurând astfel și resurse financiare suplimentare necesare dezvoltării serviciilor de control al statului pentru calitatea serviciilor și construcțiilor;

    5-organizarea la nivel regional a unor sesiuni de informare tehnică a angajaților din serviciile de urbanism ale primăriilor, consiliilor județene, dar și a personalului din Agențiile de Dezvoltare Regională care răspunde de întocmirea ghidurilor de finanțare și implementarea proiectelor, apelând la ajutorul Agențiilor de Dezvoltare Regională, a asociațiilor profesionale reprezentative, a universităților tehnice din domeniul de inginerie civilă și instalații, dar și a autorităților din orașele mai mari din regiune;

    6-creșterea numărului de auditori energetici prin organizarea de către MDLPA, cel puțin anuală, a examenului de atestare;

    7-susținerea ghișeelor unice de eficiență energetică înființate prin Ordonanța de Urgență 92/iunie 2024, de către asociațiile profesionale de profil dar și de către universitățile tehnice din domeniul de inginerie civilă și instalații;

    8-multiplicarea ghișeelor unice de eficiență energetică, folosind ca model primul ghișeu unic de eficiență energetică din România înființat în 5 august 2024 prin protocolul de colaborare între Universitatea Tehnică de Construcții din București și OAER (https://www.oaer.ro/epb-one-stop-shop/);

    9-utilizarea judicioasă a fondurilor publice pentru pregătirea diverșilor actori implicați în domeniul performanței energetice a clădirilor, (ex. fonduri PNRR, Componenta 5 ”Valul Renovării”, investiția I3 „Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor prin elaborarea de cursuri de formare privind eficiența energetică a construcțiilor”, conform Ordinului nr. 3659/2024 pentru aprobarea schemelor de ajutor de minimis și de stat pentru cursuri de formare de scurtă durată în domeniul eficienței energetice a cel puțin 8.000 de specialiști și lucrători din sectorul construcțiilor);

    10- elaborarea corectă și coerentă a ghidurilor de finanțare din PNRR, RePowerEU și din fonduri structurale, a actelor legislative, precum și a reglementărilor tehnice, prin implicarea consistentă de către autorități a specialiștilor din asociațiile profesionale reprezentative și din universitățile tehnice din domeniul ingineriei civile și de instalații;

    11-respectarea principiului neutralității tehnologice, bazată doar pe performanțe tehnice și economice, la elaborarea tuturor actele legislative și normative emise de Parlament și autorități publice.

     

    CONCLUZII

     

    OAER și AIIR, ca organizații care promovează inovarea și diversitatea soluțiilor existente pe piața construcțiilor, solicită autorităților statului să sprijine implementarea rapidă a soluțiilor propuse pentru a consolida domeniul performanței energetice a clădirilor. Este esențial ca legislația să fie respectată iar obiectivele naționale de decarbonare și sustenabilitate să fie îndeplinite fără a impune bariere artificiale și costuri suplimentare pentru părțile implicate.

     

    Organizațiile noastre își mențin deschiderea pentru dialog și colaborare cu autoritățile și alți actori relevanți pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în acest domeniu esențial.

     

    Contact:

    +40212524295,  office@oaer.ro, office@aiiro.ro

     

    Președinte OAER      – Dr.ing. & ec. Cătălin-Ioan LUNGU

    Președinte AIIR          – Dr.ing. Ioan-Silviu DOBOȘI

     

    *          *

    *

     

     

     

    În conformitate cu legea 372/2005, actualizată cu legea 238/2024, cuantumul amenzilor contravenționale este în prezent cuprins între 5.000 și 20.000 lei, după cum urmează:

     

    1. cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei pentru
    • nerespectarea obligației auditorului energetic pentru clădiri și respectiv a expertului tehnic atestat, de a obține de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) codul unic de înregistrare și ulterior de a înscrie în registrul propriu de evidență a activității, documentele întocmite (certificatele de performanță energetică, rapoartele de audit energetic, și respectiv rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare/ventilare),
    • nerespectarea obligației auditorului energetic pentru clădiri și respectiv a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, editabil, în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii, certificatele de performanță energetică, rapoartele de audit energetic și respectiv rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare/ventilare,
    • nerespectarea obligației de afișare a certificatului de către proprietarii/administratorii categoriilor de clădiri de interes și de utilitate publică, inclusiv clădiri care sunt frecvent vizitate de public (spații comerciale, clădiri de învățământ, clădiri de birouri, spitale, sedii de bănci, clădiri pentru activități sportive, hoteluri, restaurante etc.) și care au o suprafață utilă totală de peste 250 m2;
    • nerespectarea obligației investitorului/proprietarului/administratorului unei clădirii/ unității de clădire, respectiv a agenților imobiliari/agențiilor de publicitate imobiliară, de a preciza în anunțurile de vânzare sau închiriere, informații din certificat cu privire la indicatorii de performanță energetică,

     

    1. cu amendă de la 7.500 lei la 10.000 lei pentru
    • transmiterea de date și informații incomplete și/sau eronate în certificatele de performanță energetică, rapoartele de audit energetic, și respectiv rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire/climatizare/ventilare,
    • neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. la controlul anterior,
    • nerealizarea de către investitori, doar în cazul clădirilor noi, a studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență (denumit pe scurt studiu SRE), dar și a raportului de conformare NZEB, care să ateste încadrarea consumului total de energie primară în nivelurile prevăzute în Metodologia de Calcul al Performanței Energetice a Clădirilor (reglementarea tehnică Mc001-2022),
    • nerespectarea de către auditorii energetici [n.a. și experții tehnici], în măsurile recomandate în documentele tehnice emise, a prevederilor privind cerințele minime de performanță energetică la nivelul clădirii/unității de clădire/ elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din clădire și are/au un impact semnificativ asupra performanței energetice a clădirii renovate în scopul creșterii performanței energetice globale a acesteia,
    • nerespectarea de către experții tehnici [n.a. și auditorii energetici], în măsurile recomandate în rapoartele de inspecție, a cerințelor referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la performanța energetică globală, instalarea corectă, dimensionarea, reglarea și controlul sistemelor de sistemelor de încălzire, răcire, preparare a apei calde menajere, ventilare, iluminat interior, automatizare și control, generare de energie electrică in situ sau orice combinație fezabilă tehnic și economic a acestor sisteme.

     

    1. cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru
    • întocmirea și eliberarea de certificate și/sau rapoarte de audit energetic, precum și rapoarte de inspecție, pentru care auditorul energetic pentru clădiri și, respectiv, expertul tehnic atestat nu au competențe de elaborare, semnare și ștampilare, conform prevederilor legale în vigoare;

     

    Legea 372/2005, prevede și că MDLPA, poate dispune, ca sancțiune complementară, suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri, respectiv al experților tehnici sancționați contravențional, pentru o perioadă cuprinsă între 12 luni și 24 de luni, proporțional cu nivelul amenzilor aplicate și în funcție de natura și gravitatea faptei, dacă auditorii energetici sau experții tehnici transmit date și informații incomplete și/sau eronate în documentele elaborate sau dacă aceștia întocmesc și eliberează certificate și/sau rapoarte de audit energetic, precum și rapoarte de inspecție, pentru care auditorul, respectiv, expertul tehnic atestat nu au competențe de elaborare, semnare și ștampilare, conform prevederilor legale în vigoare.

     

    De asemenea emiterea certificatului de urbanism de către primării sau consilii județene, în vederea obținerii autorizației de construire, fără a solicita în cazul clădirilor noi atât studiul SRE cât și a raportul de conformare NZEB, se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenție și se sancționează de la 5.000 lei la 30.000 lei, conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) și alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

  • Programele României pentru Combaterea Risipei Alimentare: O Analiză Detaliată

    Programele României pentru Combaterea Risipei Alimentare: O Analiză Detaliată

    Risipa alimentară este o problemă complexă care afectează toate segmentele lanțului de aprovizionare cu alimente, de la producție până la consum. În România, această problemă este deosebit de acută, având în vedere structura agriculturii, obiceiurile de consum și infrastructura limitată pentru gestionarea deșeurilor alimentare. Guvernul României, împreună cu organizațiile non-guvernamentale și sectorul privat, a lansat o serie de programe și inițiative pentru a aborda această problemă. În acest articol, vom explora în detaliu aceste programe, obiectivele lor și impactul asupra reducerii risipei alimentare în România.

    1. Strategia Națională pentru Reducerea Risipei Alimentare

    1.1. Obiective și politici

    Strategia Națională pentru Reducerea Risipei Alimentare este principalul cadru de politici publice al României în această direcție. Lansată în 2020 de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, strategia are ca scop reducerea pierderilor alimentare pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, de la producție la consum. Printre obiectivele principale ale strategiei se numără:

    • Reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU.
    • Îmbunătățirea infrastructurii de depozitare și transport pentru produse alimentare, cu accent pe reducerea pierderilor post-recoltare.
    • Promovarea educației și conștientizării publicului cu privire la impactul risipei alimentare și metodele de prevenire.

    1.2. Implementare și monitorizare

    Implementarea strategiei implică colaborarea între mai multe ministere, autorități locale și organizații non-guvernamentale. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale joacă un rol central, coordonând inițiativele și programele la nivel național. Monitorizarea progresului se face prin rapoarte anuale care evaluează eficacitatea măsurilor implementate și propun ajustări necesare.

    1. Programul de Donare a Alimentelor

    2.1. Cadru legal și reglementări

    Unul dintre cele mai importante programe în lupta împotriva risipei alimentare în România este cadrul legal care încurajează donarea de alimente. În 2016, România a adoptat o lege care permite și încurajează donarea alimentelor neperisabile și perisabile care sunt încă sigure pentru consum. Această lege este menită să reducă cantitatea de alimente care ajung la gropile de gunoi și să ajute persoanele aflate în dificultate.

    2.2. Beneficiari și implementare

    Beneficiarii acestui program includ bănci de alimente, organizații caritabile și centre de asistență socială. Comercianții și producătorii sunt încurajați să doneze surplusul de produse alimentare, beneficiind de reduceri de taxe și de facilități fiscale. Implementarea este facilitată prin parteneriate între sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale, care se ocupă de distribuția alimentelor către cei în nevoie.

    2.3. Provocări și soluții

    Una dintre provocările majore în implementarea acestui program este logistică, inclusiv colectarea și distribuția eficientă a alimentelor donate. De asemenea, există provocări legate de asigurarea conformității cu reglementările de siguranță alimentară. Soluțiile propuse includ dezvoltarea de infrastructuri locale de colectare și distribuție, precum și oferirea de formare pentru operatorii implicați în manipularea și distribuirea alimentelor.

    1. Educația și conștientizarea publicului

    3.1. Campanii naționale de conștientizare

    Un alt aspect crucial al combaterii risipei alimentare în România este educația publicului. Campaniile de conștientizare joacă un rol esențial în schimbarea comportamentului consumatorilor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu diverse ONG-uri și mass-media, a lansat campanii naționale menite să informeze publicul despre impactul risipei alimentare și modalitățile de prevenire a acesteia.

    3.2. Programe educaționale în școli

    Programele educaționale în școli sunt o componentă importantă a acestei inițiative. Elevii sunt învățați despre importanța gestionării resurselor alimentare și despre cum pot contribui la reducerea risipei. Aceste programe includ activități interactive, cum ar fi ateliere de gătit și proiecte de compostare, care îi ajută pe tineri să înțeleagă mai bine lanțul de aprovizionare cu alimente și să adopte obiceiuri responsabile.

    3.3. Implicarea sectorului privat

    Sectorul privat joacă un rol important în promovarea conștientizării publicului. Multe companii din industria alimentară și retail au lansat campanii de informare și educare a consumatorilor cu privire la risipa alimentară. De exemplu, unele supermarketuri au implementat etichete speciale pentru produsele aproape de data de expirare, oferindu-le la prețuri reduse pentru a încuraja consumul acestora înainte de a deveni deșeuri.

    1. Infrastructura și inovația tehnologică

    4.1. Dezvoltarea infrastructurii de depozitare

    O componentă esențială a combaterii risipei alimentare este dezvoltarea infrastructurii de depozitare și transport. În România, un procent semnificativ de alimente se pierde în etapele de post-recoltare și transport, din cauza lipsei infrastructurii adecvate. Programele guvernamentale și inițiativele private vizează modernizarea capacităților de depozitare, inclusiv construirea de depozite frigorifice și facilități de ambalare.

    4.2. Inovații tehnologice

    Inovațiile tehnologice sunt un alt pilon important în reducerea risipei alimentare. Aplicațiile mobile, cum ar fi cele pentru planificarea meselor și gestionarea inventarului alimentar, sunt din ce în ce mai populare în România. Aceste aplicații ajută consumatorii să își organizeze cumpărăturile și să utilizeze eficient alimentele disponibile. De asemenea, tehnologii precum ambalajele inteligente, care indică prospețimea produselor, sunt în curs de dezvoltare și implementare.

    4.3. Bioenergie și compostare

    Transformarea deșeurilor alimentare în resurse valoroase, cum ar fi bioenergia și compostul, reprezintă o altă direcție importantă. România a început să investească în infrastructura necesară pentru conversia deșeurilor alimentare în biogaz, care poate fi utilizat ca sursă de energie. De asemenea, inițiativele de compostare sunt încurajate, atât la nivel urban, cât și rural, pentru a transforma deșeurile organice în fertilizant pentru agricultură.

    1. Legislație și reglementări

    5.1. Cadrul legislativ

    România a adoptat o serie de legi și reglementări menite să sprijine reducerea risipei alimentare. Legea privind donarea alimentelor și legislația fiscală aferentă sunt exemple notabile. Aceste legi nu numai că permit donarea alimentelor sigure, dar și oferă stimulente fiscale pentru companiile care participă la astfel de programe. De asemenea, sunt în curs de elaborare reglementări care vizează clarificarea etichetării produselor alimentare, în special în ceea ce privește termenul de valabilitate.

    5.2. Norme de siguranță alimentară

    Respectarea normelor de siguranță alimentară este crucială în prevenirea risipei alimentare. Autoritățile române au implementat standarde stricte pentru manipularea, depozitarea și transportul produselor alimentare. Aceste reglementări sunt menite să asigure că alimentele donate și cele comercializate sunt sigure pentru consum. De asemenea, se urmărește crearea unui cadru legal care să faciliteze reutilizarea și reciclarea deșeurilor alimentare, în condiții de siguranță.

    5.3. Colaborarea internațională

    România colaborează cu organizații internaționale, cum ar fi FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), pentru a implementa bune practici și standarde globale în combaterea risipei alimentare. Participarea la programe și inițiative internaționale oferă României acces la resurse și expertiză globală, care pot fi adaptate la contextul local.

    1. Parteneriate public-private

    6.1. Rolul sectorului privat

    Sectorul privat joacă un rol esențial în reducerea risipei alimentare. Multe companii din industria alimentară și retail au implementat propriile programe de reducere a deșeurilor alimentare. De exemplu, unele lanțuri de supermarketuri au introdus politici de reducere a prețurilor pentru produsele aproape de data de expirare sau pentru produsele cu defecte estetice minore. De asemenea, companiile din industria hotelieră și a restaurantelor au început să adopte practici sustenabile, cum ar fi porționarea corectă și utilizarea completă a ingredientelor.

    6.2. Inițiative comunitare

    Pe lângă inițiativele din sectorul privat, multe comunități locale au lansat programe de reducere a risipei alimentare. Acestea includ bănci de alimente, programe de educație și conștientizare și proiecte de grădinărit urban. Colaborarea între sectorul public, privat și comunitate este esențială pentru crearea unei rețele eficiente de gestionare a resurselor alimentare și pentru promovarea unei culturi a sustenabilității.

    1. Provocări și perspective viitoare

    7.1. Provocările curente

    Deși s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea risipei alimentare, există încă multe provocări. Infrastructura inadecvată, lipsa de educație și conștientizare, precum și barierele legale și birocratice sunt obstacole majore. De asemenea, pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra lanțului de aprovizionare cu alimente, exacerbând problemele existente.

    7.2. Perspective viitoare

    Viitorul luptei împotriva risipei alimentare în România depinde de continuarea eforturilor de educație, inovare și colaborare. Este necesară o abordare integrată, care să implice toate segmentele societății, de la guvern și sectorul privat până la consumatori și comunități. Dezvoltarea de politici publice clare, investițiile în infrastructură și tehnologii inovatoare, precum și promovarea unei culturi a sustenabilității sunt pași esențiali în această direcție.

     

    Reducerea risipei alimentare în România este o provocare complexă, care necesită o abordare multidimensională și colaborarea tuturor actorilor implicați. Programele și inițiativele implementate până în prezent au demonstrat că este posibil să se facă progrese semnificative, dar este nevoie de o angajare continuă și de un efort concertat pentru a atinge obiectivele stabilite. Prin educație, inovație și reglementări eficiente, România poate deveni un exemplu de bune practici în gestionarea sustenabilă a resurselor alimentare.

     

     

     

     

    Referințe

    1. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (2020). Strategia Națională pentru Reducerea Risipei Alimentare. Disponibil la: https://madr.ro/strategia-nationala-risipa-alimentara
    2. Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României.
    3. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). (2020). Global Food Loss and Waste. Disponibil la: http://www.fao.org/food-loss-and-food-waste/en/
    4. Asociația Băncilor de Alimente din România. (2021). Raport de activitate. Disponibil la: https://bankedemancare.ro/rapoarte/
    5. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. (2021). Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Disponibil la: http://mmediu.ro/plan-national-gestionare-deseuri
  • Risipa alimentară în România: Impactul economic și soluțiile pentru reducerea acesteia

    Risipa alimentară în România: Impactul economic și soluțiile pentru reducerea acesteia

    În contextul actual al schimbărilor climatice și al creșterii populației globale, risipa alimentară devine o problemă de o importanță crescândă. România, ca și multe alte țări, se confruntă cu provocarea de a gestiona eficient resursele alimentare pentru a reduce pierderile și a maximiza beneficiile economice și sociale. Risipa alimentară se referă la produsele alimentare care, deși sunt destinate consumului uman, sunt pierdute sau aruncate în diferite etape ale lanțului de aprovizionare. Aceasta include alimentele care nu sunt recoltate, care se deteriorează în timpul transportului, care nu sunt vândute în magazine sau care sunt aruncate de către consumatori.

     

     

    Cauzele risipei alimentare în România

    1. Infrastructura inadecvată: În România, o parte semnificativă a pierderilor alimentare se datorează infrastructurii neadecvate pentru depozitarea și transportul produselor perisabile. Multe zone rurale nu dispun de echipamente moderne de refrigerare și de transport adecvat, ceea ce duce la deteriorarea produselor înainte de a ajunge la piețele de desfacere. De exemplu, legumele și fructele, care sunt produse principale în multe regiuni ale țării, suferă pierderi semnificative din cauza lipsei infrastructurii corespunzătoare.
    2. Supraproducția și estimările inexacte ale cererii: Un alt factor major al risipei alimentare este supraproducția, adesea cauzată de estimările greșite ale cererii pe piață. Producătorii și comercianții, din dorința de a asigura disponibilitatea produselor, produc și achiziționează mai multe alimente decât este necesar, ceea ce duce la un surplus. Acest surplus, dacă nu este gestionat corespunzător, poate ajunge să fie aruncat, generând pierderi economice și de resurse.
    3. Comportamentul consumatorilor: O mare parte a risipei alimentare în România provine din comportamentul consumatorilor. Mulți români cumpără mai multe alimente decât au nevoie, din cauza unor factori precum promoțiile atractive, obiceiurile de cumpărare sau pur și simplu din lipsa unei planificări adecvate a meselor. De asemenea, o mare parte din alimentele achiziționate sunt aruncate din cauza expirării termenului de valabilitate sau pentru că nu sunt gătite și consumate la timp.
    4. Standarde de calitate stricte: Comercianții și lanțurile de supermarketuri impun adesea standarde stricte de calitate, care includ cerințe estetice stricte pentru produse. Fructele și legumele care nu îndeplinesc aceste standarde sunt adesea respinse, chiar dacă sunt perfect comestibile. Acest lucru contribuie la risipa de alimente atât la nivelul producătorilor, cât și la nivelul distribuitorilor.

     

    Impactul economic al risipei alimentare

    1. Pierderi economice directe: Risipa alimentară generează pierderi economice considerabile pentru toate părțile implicate în lanțul de aprovizionare. Fermierii, procesatorii și comercianții suportă costuri mari pentru producerea și distribuirea alimentelor, care nu sunt recuperate în cazul în care produsele nu sunt vândute. În România, pierderile economice cauzate de risipa alimentară se ridică la miliarde de lei anual. Aceste pierderi sunt resimțite direct în veniturile scăzute ale agricultorilor și în profitabilitatea redusă a comercianților.
    2. Impactul asupra prețurilor: Risipa alimentară poate influența fluctuațiile prețurilor alimentelor pe piață. O producție excesivă urmată de o cerere redusă poate determina scăderea prețurilor, afectând în mod negativ veniturile producătorilor. În plus, costurile risipei alimentare sunt adesea transferate consumatorilor prin prețuri mai mari, pentru a acoperi pierderile.
    3. Costurile de gestionare a deșeurilor: Alimentele neconsumate devin deșeuri care trebuie gestionate. Aceste deșeuri implică costuri suplimentare pentru colectare, transport și eliminare, pe care le suportă administrațiile locale și, indirect, contribuabilii. În România, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor este adesea inadecvată, ceea ce duce la costuri suplimentare și la probleme de mediu.
    4. Pierderi de resurse: Risipa alimentară înseamnă și pierderi de resurse naturale, cum ar fi apă, energie și terenuri agricole. Aceste resurse sunt utilizate pentru producerea alimentelor care nu ajung să fie consumate, contribuind astfel la epuizarea resurselor naturale și la impactul negativ asupra mediului.

     

    Soluții pentru reducerea risipei alimentare

    Pentru a aborda eficient problema risipei alimentare în România, este necesară o abordare integrată, care să implice toate părțile interesate, de la producători și comercianți până la consumatori și autorități. Printre soluțiile posibile se numără:

    1. Dezvoltarea infrastructurii: Investițiile în infrastructura de depozitare și transport sunt esențiale pentru reducerea risipei alimentare. Aceasta include dezvoltarea de echipamente moderne de refrigerare și ambalare, care să permită păstrarea alimentelor în condiții optime pentru o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a mijloacelor de transport poate reduce timpul de livrare și, implicit, riscul de deteriorare a produselor.
    2. Educația și conștientizarea publicului: Educarea consumatorilor cu privire la risipa alimentară și la importanța gestionării eficiente a alimentelor este crucială. Campaniile de informare și educare pot încuraja consumatorii să planifice mai bine cumpărăturile, să gestioneze mai eficient alimentele și să adopte practici sustenabile, cum ar fi compostarea. De asemenea, este importantă promovarea unor comportamente de consum responsabile, cum ar fi preferința pentru produse locale și de sezon.
    3. Revizuirea standardelor de calitate: Este necesară o revizuire a standardelor estetice pentru produsele alimentare. Reducerea cerințelor estetice poate crește disponibilitatea produselor care sunt altfel respinse, contribuind la reducerea risipei. În plus, promovarea vânzării alimentelor cu aspect neconvențional (de exemplu, fructe și legume „urâte”) poate încuraja consumul și reduce cantitatea de alimente aruncate.
    4. Inovarea în sectorul alimentar: Tehnologiile inovatoare pot juca un rol crucial în reducerea risipei alimentare. De exemplu, dezvoltarea aplicațiilor mobile care permit consumatorilor să planifice mesele și să gestioneze inventarul alimentar poate reduce risipa la nivelul gospodăriilor. În plus, soluțiile pentru transformarea deșeurilor alimentare în resurse utile, cum ar fi compostul sau bioenergia, pot reduce impactul asupra mediului și pot crea noi oportunități economice.
    5. Politici și reglementări eficiente: Implementarea unor politici și reglementări clare poate încuraja reducerea risipei alimentare. Acestea pot include facilitarea donării alimentelor neconsumate către organizațiile de caritate, reducerea TVA-ului pentru alimentele donate și introducerea unor stimulente pentru companiile care adoptă practici sustenabile. De asemenea, reglementările privind etichetarea clară a produselor și informarea corectă a consumatorilor pot contribui la reducerea confuziei legate de datele de expirare.

     

     

    Risipa alimentară reprezintă o provocare semnificativă pentru România, având implicații economice, sociale și de mediu. Abordarea acestei probleme necesită un efort concertat din partea tuturor actorilor implicați, de la producători și comercianți până la consumatori și autorități. Prin implementarea unor măsuri eficiente și sustenabile, România poate reduce considerabil risipa alimentară și poate contribui la crearea unei economii mai durabile și mai echitabile. Este esențial ca toate părțile interesate să conștientizeze importanța acestei probleme și să acționeze responsabil pentru a minimiza impactul negativ asupra societății și mediului.

  • Costurile Risipei Alimentare

    Costurile Risipei Alimentare

     

    Risipa alimentară reprezintă o problemă majoră în Europa, având implicații economice, sociale și de mediu. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), aproximativ o treime din alimentele produse la nivel global sunt risipite anual, ceea ce echivalează cu aproximativ 1.3 miliarde de tone de alimente .

    Impactul Economic al Risipei Alimentare

    În Europa, risipa alimentară generează pierderi economice semnificative. Se estimează că risipa alimentară costă Uniunea Europeană aproximativ 143 de miliarde de euro pe an . Această pierdere include nu doar costurile produselor alimentare, ci și resursele utilizate în producția acestora, cum ar fi apa, energia și forța de muncă.

    România: Situația Risipei Alimentare

    România nu face excepție de la această problemă. Conform unui raport realizat de Ministerul Mediului din România, risipa alimentară anuală ajunge la aproximativ 2.55 milioane de tone, adică circa 130 kg per capita . Un alt studiu arată că aproximativ 24% dintre gospodăriile românești recunosc că aruncă alimente în mod frecvent, principalii factori fiind cumpărarea excesivă și lipsa unui plan alimentar .

    Costurile Sociale și de Mediu

    Pe lângă costurile economice, risipa alimentară are și un impact social și de mediu semnificativ. În România, un procent important din populație se confruntă cu insecuritatea alimentară, în timp ce cantități mari de alimente ajung la gunoi. Risipa alimentară contribuie, de asemenea, la emisiile de gaze cu efect de seră, deoarece deșeurile alimentele produc metan în timpul descompunerii în depozitele de deșeuri .

    Soluții și Inițiative

    Pentru a combate risipa alimentară, au fost inițiate diverse proiecte și campanii de sensibilizare atât la nivel european, cât și în România. Inițiative precum „Let’s Do It, Romania!” sau campaniile de educare și conștientizare organizate de diverse ONG-uri joacă un rol important în reducerea risipei alimentare. De asemenea, implementarea unor politici și reglementări stricte la nivel național și european este esențială pentru a aborda această problemă în mod eficient .

    Concluzie

    Risipa alimentară în Europa, inclusiv în România, reprezintă o provocare complexă cu multiple implicații. Combaterea acesteia necesită eforturi concertate din partea autorităților, organizațiilor non-guvernamentale, mediului de afaceri și consumatorilor individuali. Reducerea risipei alimentare poate aduce beneficii economice semnificative, poate reduce impactul asupra mediului și poate contribui la îmbunătățirea securității alimentare pentru populațiile vulnerabile.

    Referințe

    1. FAO. (2013). Food Wastage Footprint: Impacts on Natural Resources.
    2. European Commission. (2019). Fight against food waste.
    3. Ministerul Mediului din România. (2021). Raport privind risipa alimentară în România.
    4. European Food Waste Report. (2022). Study on household food waste in Romania.
    5. United Nations Environment Programme. (2021). Food Waste Index Report 2021.
    6. Let’s Do It, Romania! (2023). Proiecte și campanii.
    7. Zero Waste Europe. (2020). Food waste policies in Europe: Towards a zero waste future

     

  • Dilema Schengen !

    Dilema Schengen !

    “Adevărul nu poate fi ascuns însă românilor. Nu suntem în Schengen pentru că Iohannis, Ciolacu și Ciucă nu au fost în stare să negocieze demn, nu au știut să valorifice avantajele geopolitice și strategice pe care România le are și evident nu au dorit sa își deranjeze stăpânii. Schengen-ul este “marea prosteală” pe care o vor servi românilor ca fiind o realizare epocală, deși abordarea lor diletantă, încalcă în mod firesc suveranitatea României.” spune Carmen Dan, Presedintele Partidului Miscarea Romania Suverana, într-o postare pe Facebook.

    ”Vizibil disperați de picajul în care se află,
    atât PSD cât și PNL încearcă cu disperare să resusciteze un subiect pe care e tot tot mai vizibil că nu l-au gestionat în toti acesti ani în care au nenorocit România. Ca fost Ministrul de Interne și fost președinte al Consiliului JAI, cunosc suficiente elemente din care rezultă faptul că Președintele României nu a uzat de prerogativele sale pentru a încerca să obțină un vot favorabil în Consiliu, deși România întrunea toate condițiile tehnice de aderare, încă din anul 2010. Iohannis, Ciolacu și Ciucă au călcat în picioare suveranitatea Statului Român și au adus un întreg popor la mila unor interese străine pe care nu au catadixit să le înțeleagă, cu atât mai puțin să le contracareze.
    Repet faptul că România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderare (și după cum spuneam în 2019), Ministerul Afacerilor Interne acționează acum ca un membru de facto al spațiului Schengen, adică face controale la frontieră respectând aceleași regulamente, are acces la baze de date și introduce în aceste baze semnalări, face schimb de informații, participa la misiuni Frontex, etc.
    Să îți faci un titlu de glorie din faptul că Austria acceptă ridicarea granițelor aeriene pentru România, reprezintă în viziunea M.R.S o gravă umilință la adresa suveranității unui popor și evident încă o batjocură a interesului național. Ce nu a înțeles Iohanis și mai nou Ciolacu și Ciucă este că România nu este membru cu drepturi depline Schengen, tocmai din cauza impotenței lor în negocierea politică. Acest popor n-ar trebui să fie la mâna nimănui!
    Să nu uităm că România reprezinta cel mai înaintat bastion al NATO într-o lume slavă și tot România asigură securitatea frontierei de Est a întreg Blocului Comunitar. Cu toate aceste evidențe, eșecul lamentabil al diplomației românești nu poate fi motivat decât de o nepricepere crasă, de un amatorism colonial și nu în ultimul rând de slugărnicia care-i caracterizează pe actualii pseudoguvernanți. Interesul “marilor strategi” care vremelnic ne decid soarta, este de a se împăuna cu o posibilă aderare a României în Schengen (cu acceptarea în genunchi a unor condiții și compromisuri vizibil anti-naționale), doar din dorința de a mai salva ceva din declinul politic în care se află în aceste momente.
    Adevărul nu poate fi ascuns însă românilor. Nu suntem în Schengen pentru că Iohannis, Ciolacu și Ciucă nu au fost în stare să negocieze demn, nu au știut să valorifice avantajele geopolitice și strategice pe care România le are și evident nu au dorit sa își deranjeze stăpânii. Schengen-ul este “marea prosteală” pe care o vor servi românilor ca fiind o realizare epocală, deși abordarea lor diletantă, încalcă în mod firesc suveranitatea României.
    În Uniunea Europeană suntem parteneri cu toții și nicidecum vasali. Directivele Bruxellesului ar trebui să reprezinte doar repere pentru un stat vertical, așa cum ar trebui să fie România, din nefericire ele reprezintă pietre de moară atârnate de gâtul unui stat împovărat, pe care Iohannis și ai săi îl afundă în promiscuitate doar din dorința patologică de a servi unor interese străine.
    România Suverană nu poate accepta o astfel de manevră, acest popor nu trăiește în genunchi iar orice negociere fie ea diplomatică sau politică, nu trebuie făcută pe un colț de masă, pentru că vom primi mereu resturile din care s-au ospătat premianții. Această țară trebuie să se ridice și să-i trimită în uitare pe cei care prefăcându-se că guvernează, distrug cu cinism și meticulozitate acest popor.
    România adevărată nu vă va oferta, o știu eu și o știu din ce în ce mai mulți români!
    #carmendan
    #schenghen
    #suveranitate
    #mrs
    #miscarearomaniasuverana
  • ROMÂNIA SUVERANĂ trăiește și dăruiește!

    ROMÂNIA SUVERANĂ trăiește și dăruiește!

    Președintele Mișcarea România Suverană, Dna. Carmen Dan:
    Ostași ai Armatei Române, artiști de mare valoare ai culturii naționale, oamenii simpli, românii adevărați! Toți au fost tratați ca adevărați parteneri de dialog, ca români suverani și auto-determinați în țara lor!
    Suveranitatea (mai ales în vremurile de restriște pe care le trăim acum) nu este o noțiune abstractă.
    Empatia, dragostea și solidaritatea sunt VALORI ale SUVERANISMULUI pe care MRS le va promova, indiferent de cenzura cu care ne confruntăm în aceste zile.
    Iubirea de aproape ne va călăuzi pe toți PATRIOȚII adevărați în demersul nostru comun de a SALVA ROMÂNIA.
    Doar împreună vom învinge intoleranța, blocajul mediatic, ipocrizia, manipularea, minciuna!
    Ne-am încheiat astăzi activitățile cu ocazia Zilei Naționale, participând la o adevărată sărbătoare românească, organizată de Președintele MRS Bucuresti, Ilie Mario Rafael,  în care voia bună, ciolanul cu fasole și dragostea de țară, ne-au unit pe toți.
    Națiunea română, ori VA FI SUVERANĂ, ori nu va mai fi deloc!
  • Unde e autoritatea care să conducă România?

    Unde e autoritatea care să conducă România?

    Zilele trecute mă duceam la Libraria „Luceafărul”, unde e și sediul CLB, și, în zona Piața Constituției, mă oprește o doamnă, care mă cunoștea, cică să privesc în jur, Bulevardul Unirii, Bulevardul Liberății, Casa Poporului/Pralamentului, ceva monumental, toate opera… poporului român, nu?!

    – Dar de ce a poporului român, zice, și nu avem curajul să spunem adevărul, sunt opera lui Ceaușescu.

    Și eu am o prejudecată, mi-a rămas un reflex din timpul comunismului, când cenzura mă punea să șterg din cărți cuvântul Dumnezeu sau să-l scriu cu „D” mic. Nu-l puteam suporta pe Ceaușescu, dar privind acum în jur trebuie să recunosc că faptele vorbesc, el e autorul „magistralelor” pe care nu le puteam suporta.

    Iată unde am ajuns, iată la ce gânduri, fiindcă generația mea, care a făcut România de atunci și care visa că democrația va duce țara și mai sus, „pe culmi de progres”, trebuie să se recunoască învinsă, fiindcă noua Românie, din ’89 încoace, nu-i dă nici un argument contrar. Dimpotrivă, ne face să ne gândim la ideea de popor. Ce e poporul? Întotdeauna am spus că poporul este o abstracție, fiindcă masele nu pot fi un popor. Ele sunt manevrabile. Fiindcă sunt ignorante. Și, vorba lui Kant: „Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat”.  Iar un moralist și sociolog francez, Gustave Le Bon, nuanța foarte profund: „Masele acumulează nu inteligenţă, ci mediocritate”.

    Și, ca atare, voturile mulțimii sunt periculoase. O spunea George Orwell, de parcă vorbea despre noi: „Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice. Nu mai vorbesc de valorile spirituale, singurele care justifică misiunea unui popor, cum spune Eliade, iar Iorga îl susține: „Fără steag de cultură, un popor e o gloată, nu o oaste”.

    Dacă poporul a făcut Casa Poporului, atunci de ce acest popor, Poporul, nu e în stare să facă de 30 de ani o șosea, autostrada Comarnic-Brașov, de pildă? Și bani a primit de la UE cu nemiluita! Nu e același popor? Nu e poporul român, cel care a făcut Casa Poporului?

    – Nu e, îmi spunea doamna. Fiindcă nu poporul e regula, nu poporul conduce, poporul este condus. Problema este aceea a autorității, cine conduce poporul. Ceaușescu a știut să-l conducă, a știut să-l pună la treabă și au rezultat mii și mii de „magistrale” în toată țara. Acum nimeni nu e în stare să-l conducă. Am avut parte numai de politicieni de paie, jecmănitori, profitori. Cum să conducă poporul un hoț ca Băsescu sau Ponta, turnător și plagiator? Sau Iohannis, care stă numai cu fața la el?! Când se uită în oglindă, se vede numai pe el. El nu stă cu fața la țară. Cică acum, că avem un guvern demis, să facem alegeri anticipate. Facem. Dar pe cine să vorăm?

    La această întrebare, îmi venea să-i amintesc de ceea ce a spus Mark Twian: „Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”. Dar n-am vrut să-i întrerup revolta, șirul gândurilor. Și doamna a continuat.

    – Tot pe el, care de ani de zile luptă împotriva a milioane de români, care au votat cu PSD. Sau să-l scoatem pe Dragnulea de după gratii și să-l votăm, să alegem un maimuțoi în zeghe! Sau poate pe Nuți din Pleșcoi, s-o aducem înapoi! Sau să chemăm minerii?! Și ce fac liberalii? Sunt disperați după putere! Cum să iei puterea când nu ai majoritate în parlament? Asta-i putere? Acum sunt pe ducă. Ce a făcut Orban în 30 de ani de când face politică liberală? Care e „magistrala” lui? Poate „pasarelele” altui mincinos, Oprescu! E plină harta politică a țării numai de șarlatani! Ne lipsește o autoritate. Nu de democrație are nevoie România, nu de toboșari, ci de o autoritate. Unde este autoritatea care să conducă România?

    Mă uitam la Catedrala Neamului, simbol al Cutiei Milei, aflată în coasta Casei Poporului, ale cărei turle au ajuns să fie acoperite cu aur!

    Grid Modorcea

  • O nouă plângere penală împotriva lui Piedone: Își umple buzunarele și face campanie politică cu banii din bugetul Primăriei Sector 5

    O nouă plângere penală împotriva lui Piedone: Își umple buzunarele și face campanie politică cu banii din bugetul Primăriei Sector 5

    O nouă plângere penală pe numele lui Cristian Popescu Piedone primarul ILEGAL al sectorului 5, făcută de către directorul DITL sector 5 Valerian Sălăvăstru:

    „Pe 18 iulie am transmis presei un material despre legăturile oneroase dintre Piedone și DGASPC sector 5. 

    Cu prezentul document completez acel material. 

    1. Firmele Actual Dominic Construct și Actual David Construct au încasat în anii 2021-2022, doar de la DGASPC sector 5, 1,1 mil eur. Aceasta a însemnat peste 75 % din cifra lor de afaceri. Dar Dominic este fiul lui Iulian Cârlogea (nepotul lui Piedone, nepotul fiind și administratorul public al sector 5) iar David este nepotul lui Piedone 😊. Firma nepoatei lui Piedone (de fapt a soțului lui Alexandra Samoilă, nepoată și director în Primăria sector 5), SBA a încasat și ea aproximativ 300 mii euro de la același DGASPC. Acestea reprezintă conflicte penale de interese.

    Atașez material documentar despre cele 3 firme. 

    1. Piedone și-a angajat neamurile în Primăria sector 5, astfel:
    • nepotul Iulian Cârlogea este chiar administratorul public al sector 5. Acesta este conflict de interese deoarece Iulian a fost desemnat printr-un contract de management semnat între el și unchiul Piedone; 
    • nepotul Viorel Cârlogea este director în cadrul Poliției locale sector 5 – conflict de interese; 
    • nepoata Alexandra Samoilă este director la Transparență. Numirea s-a făcut ilegal, dna Samoilă fiind de fapt personal contractual și nu funcționar public. 

    Mai sunt o mulțime de rude, afini, fini, cumătrii (ex dir. de politie Zăduf este cumătrul dir. de politie Viorel Cârlogea) în Primăria sector 5, pe care îi voi devoala în episoadele următoare. 

    1. Piedone folosește funcționari publici din Primăria sector 5 pentru partidul pe care îl conduce. Astfel, la Congresul PUSL din data de 30.06.2023 remarcăm în sală pe următorii: Viorel Cârlogea (director Poliția locală), Florin Chioran (director Poliția locală), Stemate Cristian (șef serviciu Poliția locală), Stana Cornel (director Poliția locală), Zăduf Bogdan (șef serviciu Poliția locală), Bogdan Turcu (director Poliția locală) și alții (atașez fotografie). Menționez faptul că toți aceștia se aflau, de fapt, în timpul programului de lucru. Acest lucru reprezintă conflict de interese și încălcarea Codului administrativ.

    Transmit prezenta Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 5, Agenției Naționale de Integritate, mass-media. 

    Cu stimă, 

    Valerian Sălăvăstru, str Temișana nr 26, et 3, ap 4, sector 1, București, tel 07.99.99.99.11, mail valsalavastru@yahoo.com„

  • Soluțiile pentru pensionari vin de la Ecologiști! PER oferă soluții pentru toți seniorii aflați la nevoie, care au împlinit 63 și 65 ani, fără a ține cont de anii de muncă înregistrați în evidențele statului român

    Soluțiile pentru pensionari vin de la Ecologiști! PER oferă soluții pentru toți seniorii aflați la nevoie, care au împlinit 63 și 65 ani, fără a ține cont de anii de muncă înregistrați în evidențele statului român

    Partidul Ecologist Român intervine în discuțiile despre pensii.
    📍 Ecologiștii oferă nu una, ci trei soluții guvernanților, pentru ai ajuta pe seniori, niciuna dintre acestea nu vizează pensionarii de lux.
    ✅️ Prima soluție pe care o propunem este raportarea la această anvelopă de 15% pentru pensii. În viziunea noastră, 10% ar trebui alocate pentru creșterea punctului de pensie, la toate pensiile, iar diferența de 5% să fie transformată în tichete sociale care să fie acordate celor care au pensie sub 2000 lei.
    ✅️ A doua soluție este ca în centrul atenției să fie persoanele aflate la 63 si respectiv 65 ani, adică pragul vârstelor de pensionare. Soluția PER este singura care ignoră toți șmecherii care au ieșit la pensie la 40- 45 de ani și care în toate formulele actuale vor avea indexare a pensiei. Astfel, din anvelopa de 15%, 5% să fie destinat creșterii punctului de pensie și 10% să se emită tichete pentru seniori, separate de pensie, pe care să le primească pentru tot restul vieții. Astfel, cei care se pensionează devreme, vor trebui să aștepte să împlinească 63 și 65 ani pentru a primi această sumă. Peste 3 milioane și jumătate de vârstnici se află peste această vârstă, conform INS. Soluția noastră reprezintă simbolistic respectul Statului față de cetățenii lui, ajunși la vârsta la care au nevoie de sprijin. Ideea este deja funcțională în Olanda.
    ✅️ A treia soluție a PER este să alocăm la Apărare 1,5 % și nu 2,5% cât este acum. Cei 1% să se aloce pentru creșterea pensiilor sub 2000 lei. Pib-ul României este de aproximativ 280 MLD euro. 2,5% se duc la Apărare. Daca în loc de 2,5 am aloca 1,5, economia ar fi de 2,8 MLD euro, bani cu care s-ar putea crește mai mult de 3.000.000 de pensii mici cu 400 Ron/lună. Practic la trei milioane de pensii ar fi vorba de 1,2 MLD Ron lunar, 14,4 MLD Ron anual adică mai puțin de 3 MLD de Euro.
    Practic vorbim despre 400 lei în plus față de creșterea punctului de pensie.
    🌲 PER oferă soluții pentru toți seniorii aflați la nevoie, care au împlinit 63 și 65 ani, fără a ține cont de anii de muncă înregistrați în evidențele statului român.
    BIROUL DE PRESĂ AL PER