În timp ce cetățenii din regiunea Moldovei așteaptă de 36 de ani o infrastructură care să îi lege de restul țării și de Europa, deciziile recente ale autorităților române par să transforme acest proiect vital, Autostrada A8, într-un „fiasco total”. Nu este vorba doar despre incompetență administrativă, ci despre o „japcă uriașă” prin care miliarde de euro sunt încredințate unor companii străine cu un istoric penal și financiar alarmant, ignorând riscurile majore de integritate.
Cazul cel mai frapant este cel al firmei spaniole FCC Construction, câștigătoarea contractului pentru Tronsonul 3 al autostrăzii A8, un proiect de un miliard de euro. Această companie nu vine cu o carte de vizită imaculată, ci cu o condamnare drastică în țara natală. În iulie 2022, Consiliul Concurenței din Spania a aplicat FCC o amendă record de 40,4 milioane de euro pentru participarea, timp de peste 24 de ani, la un cartel masiv prin care se împărțeau ilegal mii de contracte publice. Consecința în Spania a fost interdicția de a mai încheia contracte cu orice administrație publică. Cu toate acestea, în documentele depuse la licitația din România, FCC a declarat în mod fals că nu se află în nicio situație de excludere. Această omisiune gravă a privat autoritățile române de posibilitatea de a evalua dacă o firmă obligată să plătească zeci de milioane de euro amendă mai are capacitatea financiară de a duce la capăt un proiect de asemenea anvergură.
Situația nu este mai prejos nici pe Tronsonul 4 al aceleiași autostrăzi, unde câștigătoare a fost desemnată asocierea italiană formată din Saipem și Itinera. Istoricul acestor companii este, de asemenea, marcat de scandaluri de proporții. Saipem deține condamnări definitive în Algeria pentru fraude legate de contracte publice, fiind sancționată cu 192 de milioane de euro, în timp ce foști angajați ai firmei au ajuns la închisoare. Partenerul lor, Itinera, a fost sancționat în 2022 pentru participarea la un cartel în Italia și a înregistrat chiar și un contract reziliat în 2023 pentru nerespectarea obligațiilor.
Este revoltător faptul că instituții precum CNAIR, sub conducerea unor personaje menționate în surse ca fiind „Budescu”, acceptă oferte de dumping — de exemplu, o ofertă cu 25% mai mică decât estimarea inițială — din partea unor firme care au fost „fugărite din propriile lor țări”. Această strategie de a câștiga licitații prin prețuri nerealist de mici, coroborată cu un istoric de corupție și nerespectare a contractelor, pune în pericol finalizarea lucrărilor și riscă să lase statul român cu banii pierduți și proiectele neterminate.
În loc să sprijine și să încurajeze dezvoltarea companiilor românești, care ar asigura locuri de muncă și ar menține profitul în economia națională, statul român alege să pompeze miliarde în buzunarele unor entități care „își bat joc” de infrastructura țării. Alegerea unor astfel de parteneri, care au demonstrat în mod repetat că nu respectă legea sau obligațiile contractuale, nu este doar o greșime strategică, ci o acțiune care „pute a corupție” la cel mai înalt nivel. Moldovenii, rămași „ultimii fraieri” fără drumuri moderne, riscă să asiste la un nou episod de „țeapă” pe bani publici, în timp ce responsabilii statului ignoră cu bună știință semnalele de alarmă venite de la autoritățile europene.
