1. Cadrul Financiar și Datoriile la Bugetul de Stat Societatea de Transport București se confruntă cu o criză financiară majoră, înregistrând datorii totale de 1,7 miliarde de RON. Din această sumă, 1,5 miliarde de RON (aproximativ 300 de milioane de euro) reprezintă restanțe către ANAF. Această datorie masivă a fost acumulată în principal prin neplata sistematică a contribuțiilor sociale ale angajaților pe parcursul mai multor ani. Consecința directă a acestei practici a fost privarea salariaților de servicii medicale gratuite, aceștia figurând ca neasigurați în sistemul public de sănătate.
2. Managementul și Politica Salarială în Context de Criză În ciuda situației precitare a instituției, nivelul de salarizare al conducerii rămâne extrem de ridicat. Directorul STB, Daniel Istrate, beneficiază de un venit anual de aproximativ 100.000 de euro. Mai mult, în cursul anului 2025, întreaga structură de conducere a STB a beneficiat de prime în valoare totală de 2 milioane de RON, deși societatea se află în pragul falimentului.
3. Contextul Istoric: Companiile Municipale și Fragmentarea Resurselor Rădăcinile actualei crize pot fi trasate până în perioada administrației Gabriela Firea, când au fost înființate 22 de companii municipale. În intervalul 2017-2020, aceste entități au primit alocări bugetare de aproximativ 5 miliarde de RON (1 miliard de euro), cumulând un număr de 10.300 de angajați. Sursele descriu acest model ca pe o metodă de externalizare a banului public către entități controlate politic, în timp ce datoriile STB au continuat să crească.
4. Administrația Actuală și Perspectivele de Redresare Primarul General, Nicușor Dan, a declarat în 2024 că situația datoriilor către ANAF este sub control, estimând că STB va lichida restanțele într-un orizont de 37 de luni. Sub actuala administrație, subvenția anuală plătită către STB a crescut la o medie de 1,6 miliarde de RON, comparativ cu 600-700 de milioane de RON în mandatele anterioare. Cu toate acestea, există critici privind lipsa de măsuri concrete împotriva bonusurilor manageriale și a pierderilor sistemice (combustibil, piese de schimb), sugerând o continuitate a deficiențelor de control.
5. Fenomenul la Nivel Național Problemele identificate la București nu sunt izolate. Companiile de transport public din alte mari centre urbane, precum Cluj-Napoca și Iași, prezintă anomalii similare: directori cu salarii de peste 100.000 de euro pe an și acuzații de devalizare prin furtul de componente și carburant, sub protecția autorităților locale.
