Acasă Blog

Increngătura „Nașul SRL”

Este adevărat că domnul Adriean Videanu este nașul lui Liviu Negoiță și de asemenea nașul lui Sebastian Burduja?

De ce a plecat gogoșarul Cornel din România în Olanda?

„Guvernul importă cartofi, în loc să valorifice producția internă. S.C. „Agroindustriala «Prejmer» SA Brașov are în depozite o cantitate de 9.000 de tone”, anunța un număr din noiembrie 1996, al ziarului „Adevărul”.

Câteva ediții mai târziu, se scria despre teama ca statul român să nu „dea cu piciorul” la suma de 120 de milioane de dolari. Banii ar fi trebuit să vină din exportul producției de grâu, „ca guvernul să stimuleze (…) prin subvenționarea producătorilor cu 30-40 dolari/tonă”.

În greii ani ai tranziției, încărcați de ploaia de eșecuri ale privatizărilor, România importa mult și exporta prea puțin. Dificil era și culesul în sine, căci subvenționarea fermierilor pentru combustibili era insuficientă sau întârzia să apară. Aproape trei decenii mai târziu, cifrele din domeniul agricol sunt și nu sunt mai îmbucurătoare decât la finalul secolului trecut.

Suntem printre producătorii de top ai Uniunii Europene la anumite recolte, cum ar fi porumbul sau floarea-soarelui. Pe de altă parte, importăm mai mult decât exportăm, deci soldul nostru este pe minus, ceea ce, dat fiind profilul agricol al țării, nu ar trebui să se întâmple.

Acest dezechilibru se traduce și în bani pe care îi pierdem tot noi, consumatorii. O țară dependentă de importurile agricole e o țară în bătaia inflației alimentare, a prețurilor sezoniere mari la produse alimentare ca fructele și legumele. Spre exemplu, ultimele cifre ale inflației anunțate de INS, cele pentru luna aprilie, arătau că prețurile la alimente au crescut într-un ritm dublu față de indicele general al prețurilor de consum.

Și deși ne aflăm într-un climat socio-politic mult mai prietenos decât în tranziție, avem probleme noi: simptomele pe care planeta le resimte din cauza încălzirii globale, printre care seceta profundă, și efectele negative ale schimburilor comerciale, plus decalajele de tehnologizare a agriculturii și irigațiilor de la noi, pentru a putea concura cu producția din alte țări.

Prima dintre problemele noi menționate, seceta, a coborât România de pe podiumul de campioană a Uniunii Europene la cultivarea de porumb și floarea-soarelui. Anul agricol 2021/2022 a adus cu el cea mai scăzută producție de porumb din 2007 până în prezent, în timp ce la floarea-soarelui am obținut doar 70% dintr-o producție normală.

Cât despre cartofi, suntem unul dintre cei mai mari 10 producători din UE, dar nu avem nicio unitate care să îi pregătească pentru consum. Astfel, în mod ironic, importăm cartofi congelați semipreparați. Cel mai mare exportator pentru România este Franța care în 2021 ne-a vândut aproape 16.000 de tone, în valoare de 3 milioane de euro.

Peisajul agricol românesc e plin de contradicții, cea mai mare fiind acest contrast dintre capacitatea mare de producție și importul mai mare decât exportul. Iar import nu înseamnă doar legumele și fructele propriu-zise, ci și soiuri noi. Aici poate fi o altă mare problemă, căci, odată cu aceste importuri, cumpărăm uneori și dăunători și boli.

În mod normal, ar trebui să ne folosim de soiurile românești. Pentru că nu o facem, nici nu le perpetuăm, astfel că ajungem să le pierdem, uneori ireversibil. Și cu ele, automat, și din biodiversitatea locală. Soluția? Băncile de gene.

Sămânța problemei. Ce este o bancă de resurse genetice

Băncile de gene sunt adăposturi pentru conservarea resurselor vegetale sau animale pe termen mediu și lung. Probabil că ai auzit despre așa-numitul „seif al apocalipsei”, din Svalbard, Norvegia, unde au fost strânse peste un milion de semințe în cazul în care, în urma unui cataclism, pământul ar avea nevoie de o recultivare.  Securitatea alimentară este, așadar, una dintre cele mai importante misiuni ale unei astfel de bănci.

Bănci de gene, vegetale sau animale, există prin întreaga lume. Noi avem numai vegetale, și numai două: Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava și Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

„În afară, au ajuns să aibă o bancă de gene numai pentru trandafiri, cum e în Spania. În Germania, s-a dat în folosință o bancă de gene numai pentru a conserva rasele de albine. Practic, în toată lumea, băncile acestea s-au dezvoltat”, explică, într-o discuție cu Panorama, cercetătorul în legumicultură Costel Vînătoru, directorul băncii de gene vegetale din Buzău.

Standardele și reglementările de funcționare ale unei asemenea instituții sunt stabilite de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations). Aceste standarde sunt însă dificil de atins, spune cercetătorul, iar băncile noastre sunt abia la început de drum, nefiind deocamdată acreditate la nivel internațional.

„O bancă are multe obiective de atins, e o instituție care ar fi trebuit să fie înființată în România cel puțin acum 100 de ani”, adaugă acesta.

Construcția celei de la Suceava a început la finalul anilor ’80, iar cea de la Buzău a fost înființată abia în 2019, la inițiativa lui Vînătoru, funcționând o bună perioadă cu un singur angajat. Peste hotare, alții au început mai devreme, mai spune buzoianul: bulgarii au instituție de resurse genetice undeva de pe la 1883, iar ucrainenii aveau una, la Harkov, încă din 1930.

Ce-am avut, ce-am pierdut și ce-am recuperat. „Practic, suntem într-un dezastru”

Când vorbim de soiuri vegetale, avem de protejat plante din trei surse: flora spontană, populațiile locale, adică soiurile țărănești folosite de comunitățile care le păstrează prin cultivare, respectiv soiuri standardizate și omologate.

Poate suna deplasat că trebuie să conservăm prin metode științifice soiurile pe care le cultivau bunicii și străbunicii noștri, însă se aude altfel dacă ne gândim că, din ’90 încoace, numai din ultima categorie am pierdut în legumicultură undeva la 2.600 de soiuri, conform cercetărilor realizate de Vînătoru.

„Practic, suntem într-un dezastru pe zona aceasta, pierdem pe zi ce trece resurse genetice. Cauzele sunt diverse. Prima e neglijența omului, că n-au fost create strategii de salvare și de valorificare ale acestui patrimoniu genetic național. Mai sunt și alți factori care accelerează pierderea, cum ar fi schimbările climatice. Apoi, substanțele chimice folosite în agricultură sunt factori mutageni. Adică noi cultivăm, spre exemplu, un soi, dar dacă acolo s-a folosit un erbicid care încă mai are remanență în sol, el modifică genomul speciei respective și poate să cauzeze mutații genetice care nu sunt dorite”.

Operațiunea „vânăta danubiană” și cum am recuperat din SUA ceapa aurie de Buzău

Prin eforturi îndelungate, legumicultorul a reușit să recupereze unele soiuri pierdute. Printre ele, vânăta danubiană, un soi creat acum aproape opt decenii care, după 30 de ani de cultivare intensă, a fost abandonat în detrimentul celor de import. Sau ceapa aurie de Buzău, primul sortiment din această legumă obținut la noi prin semănat. Pe acesta din urmă l-a recuperat din SUA, de la Departamentul pentru Agricultură. „Vedeți unde suntem?”, întreabă cu amărăciune Vînătoru, căruia americanii i-au oferit 50 de semințe împreună cu documentele care atestă că sunt libere de boli și dăunători și că primim dreptul să le utilizăm.

„Acest patrimoniu ar trebui rapid conservat, vorbim de elemente de patrimoniu național. Noi vorbim de independența țării, dar nu e suficient să vorbim numai de cea teritorială. Avem nevoie de independență alimentară, medicală, energetică, și tot așa. Iar la loc de frunte stă cea alimentară, e vitală. După mine, ar trebui să țină de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării)”, consideră cercetătorul.

Și ministerul ar putea să recupereze din soiurile pierdute, prin crearea unei instituții care să realizeze protocoale de colaborare cu băncile de resurse genetice din afară. S-ar putea astfel negocia mai ușor și resursele ar fi obținute prin solicitări, respectiv prin mecanisme de schimb.

A fi sau a nu fi soi românesc? Mic ghid de citit etichetele de la piață

Când mergem la piață sau la supermarket și vedem pe etichete că țara de origine e România, asta nu înseamnă neapărat că ducem acasă soiuri românești. Cel mai adesea va fi vorba de semințe de import, doar cultivate la noi. Și nu neapărat cu intenție, căci în lipsa consultării băncilor de gene, adesea fermierii habar nu au de unde vin semințele pe care le plantează, rolul unei bănci fiind și acela de a da comunității un produs autentic.

Se petrec inclusiv plagiate. Da, avem și pe câmp, nu doar în politică. Adesea, în plicurile vândute cu etichete diferite și cu proveniențe diferite, se află de fapt același soi. „S-ar putea să ai surpriza să găsești patru soiuri de varză, cum am și pățit, care sunt identice.  Acolo, cineva a plagiat, într-o formă știută sau neștiută”, completează Vînătoru.

 

Pașii urmați de cercetători până la introducerea unui soi de plantă în banca de gene:

„Este un subiect sensibil și trist că producerea de semințe în România a scăzut foarte mult din ‘90. Produceam la stațiunea Buzău (Stațiunea de cercetare și dezvoltare legumicolă, n.r.) semințe chiar pentru Olanda – că tot ne pregătim să intrăm în Schengen. Acelora care se împotrivesc băncilor de gene ar trebui să le dea de gândit de ce sunt acele loturi demonstrative  ale companiilor străine pe arterele principale de circulație și unde sunt ale noastre – adesea într-o neglijență totală, că nu am fost în stare să le conservăm, ca atunci când vom dori să le cultivăm, să avem de unde să le luăm”, deplânge situația Vînătoru.

Apropo de olandezi, care reprezintă un vârf de lance în horticultură, au preluat între timp de la noi un soi de gogoșar, exemplifică cercetătorul:

Ei vând în lume un soi numit «Cornel», creat de colegul meu, Cornel Tănăsescu, care a murit. Au pus pe etichetă «soiul Cornel îmbunătățit». I-au păstrat numele, dar nu spun că e românesc. Poate să te ducă cu gândul la fel de bine la Universitatea Cornell, din SUA”.

„Ar trebui să venim cu o ofensivă românească”

Băncile de gene pot fi un bun motor pentru o producție internă de semințe, pentru ca domeniul agricol să se poată redresa. Altfel, cu trecerea anilor, vom tot importa, cumpărând semințe nu doar mai scumpe, ci și nepregătite, în unele cazuri, pentru condițiile noastre pedoclimatice.

Am importat deja o serie de dăunători și virusuri care ne-au tot dat bătăi de cap. Precum noi varietăți ale tripsului californian, mai încăpățânat să rămână în culturile de cartofi decât cel pe care-l aveam deja. Ne-am pricopsit de peste hotare și cu tuta absoluta, o specie de molie pentru care lumina e roșia, un dăunător dificil care poate distruge integral cultura de tomate. Din nefericire, a început să fie atrasă și de alte legume, printre care fasolea.

Iar dintre virusuri, unul extrem de periculos atacă tot roșiile, avându-și originea tocmai în Iordania și Israel: virusul fructelor rugoase brune. „Avem la boli… aproape că specialiștii de top nu au capacitatea să le recunoască, pentru că sunt noi și sunt atât de multe încât sunt greu de cunoscut toate aceste tulpini de virusuri care au intrat în lumea vegetală”, adaugă cercetătorul buzoian.

De monitorizarea dăunătorilor și de oferirea de soluții împotriva acestora se ocupă Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, structură a Ministerului Agriculturii, prezentă în toate județele țării. Ei sunt cei care avizează inclusiv substanțele pentru combaterea virusurilor și dăunătorilor.

Dar avem nevoie de strategii, croite pentru fiecare subdomeniu al agriculturii, crede cercetătorul. Iar acest domeniu al monitorizării este imperios necesar pentru a scăpa de multe vulnerabilități ale culturilor autohtone.

„Îmi povestea cineva care a ajuns în Noua Zeelandă că avea puțin noroi pe talpă și lor le era teamă ca nu cumva să fie introduse virusuri prin acele urme. Apoi, sunt țări care te anunță că e interzis să scoți de pe teritoriul lor semințe și părți din plante, își protejează foarte bine patrimoniul. Din păcate, la noi nu se întâmplă așa, nu facem nimic cu cadența necesară. Suntem în economia de piață, nu putem combate importurile, dar ar trebui să venim cu o ofensivă românească”, consideră Costel Vînătoru.

Lipsesc cu desăvârșire: programe de cercetare racordate la cerințele fermierilor și consumatorilor

Cât am discutat cu cercetătorul, acesta aștepta să fie pusă pe ordinea de zi o hotărâre de guvern prin care Primăria Buzău ceda băncii de gene 10 hectare de teren pentru multiplicarea resurselor. Eforturile sale nu vizează doar conservarea și punerea în valoare a soiurilor, ci și transmiterea cunoștințelor către următoarea generație.

„Resursele valoroase se obțin în eșantioane de semințe, care fac ca această unitate să fie vie. E și o instituție de valorificare și implementare, resursele pot fi puse și la dispoziția studenților, masteranzilor, doctoranzilor pentru cercetare. Pe urmă, la dispoziția fermierilor, în special a celor acreditați. Avem o sămânță care poate ajunge la fermieri cu drept de multiplicare a lor, iar în piață apare sămânță românească, cu cea de bază provenită din banca de gene, cu certificate de autenticitate, recunoscute la nivel internațional”, mai explică Vînătoru.

Cât despre cercetare, aici „stăm foarte prost, nu s-au creat strategii cu programe care să fie în concordanță cu cerințele fermierilor și consumatorilor”. Iar asta se vede și din situația din cele două bănci. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii la cererea Panorama, banca de la Suceava are 25 de angajați, iar cea de la Buzău, 19. Dintre acești angajați, cel puțin șapte trebuie să fie cercetători. La instituția condusă de Vînătoru, sunt la limită. Ar avea nevoie cel puțin de numărul de la Suceava ca să fie „pe linia de plutire”.

Chiar și când se pot scoate la concurs posturi, oamenii se găsesc greu, pentru că salarizarea se face după grila cercetării, plecându-se de la minimul pe economie. Pentru promovare trebuie să îți dai doctoratul, iar apoi să promovezi în grade științifice, prin publicare de lucrări, participări la conferințe internaționale și prin participarea în proiecte de cercetare.

„Suntem cotați ca țara din Europa cu cea mai bogată diversitate, însă ce folos dacă această biodiversitate este expusă la mari pericole? De aceea sunt aceste bănci de gene, au misiunea de a conserva, de a salva de la pieire resursele”.

Articolul din 1996, citat la începutul acestui text, se încheie cu declarația unui țăran din Malu, comuna Sf. Gheorghe, județul Ialomnița : „În ziua când unul din mai-marii țării va afla și el câtă sudoare este într-un pumn de boabe, atunci noi, amărâții de țărani, vom avea mai puțini dușmani și vom fi apărați de hoții care ne fură munca”.

E o replică care rămâne valabilă și astăzi, ar spune mulți români. Asta pentru că mulți așa se simt. Ceva similar trăiește, de altfel, și Vînătoru când caută, neobosit, să recupereze din soiuri pierdute sau să-și angajeze câțiva muncitori care să-l ajute. Legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale, toate se regăsesc sub umbrela de cercetare a băncii de resurse din Buzău. În mod normal, ar trebui să aibă un singur domeniu, însă condițiile nu ne permit. „În toată lumea sunt bănci de gene pe domenii, noi, cu timiditate, atacăm domenii largi”, conchide el.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

@panorama.ro

Primarul “incă” al sectorului 2, Radu Mihaiu, “SIFON” la D.G.A.?

Radu Mihaiu, primarul USR al sectorului 2, și-a filmat pe ascuns colegii din Administrație, printre aceștia numărându-se Cătălin Militaru și omul de afaceri Corin Romanescu. Se presupune că Mihaiu a apelat la acest gest pentru a-i incrimina pe cei doi, în lipsa unor dovezi reale.

Radu Mihaiu, actualul primar al sectorului 2 și candidatul USR pentru un nou mandat, i-a filmat, pe ascuns, consilierii din cadrul instituției pe care o conduce. Se presupune că, prin acest gest, Radu Mihaiu ar fi încercat să demonstreze autorităților presupuse fapte ilegale comise de aceștia. Oamenii vizați de primarul USR au fost Cătălin Militaru, consilierul sectorului 2, și omul de afaceri Corin Romanescu.

Războiul dintre primarul Radu Mihaiu și consilierii săi este unul ce durează de câțiva ani și au la bază interese imobiliare din Parcul Tei, una dintre cele mai ofertante zone din sectorul 2.

În 2023, Tribunalul București a invalidat probele aduse de Radu Mihaiu împotriva consilierilor săi, întrucât fuseseră obținute prin dispozitive tehnice ilegale

Primarul sectorului 2 a decis, mai apoi, distrugerea afacerii lui Corin Romanescu, dărâmând localul pe care acesta îl deținea. Această demolare a fost, însă, abuzivă, se arată în hotărârea unei instanțe de judecată, însă pagubele nu vor fi plătite de Radu Mihaiu, ci de Primăria sectorului 2, adică din banii cetățenilor.

În jur de ora 9-10 veneau cu două mașini de la Poliția Locală, cu girofarurile aprinse, la restaurant. Lăsau mașinile cu girofarurile aprinse, iar în urma acestor mașini de poliție locală, venea un excavator, care, într-o zi, nu lucra mai mult de o oră, suficient ca deranjeze și să-mi strice afacerea, ăsta era scopul”, a declarat Corin Romanescu.

Consilierul Cătălin Militaru se arată indignat de gestul primarului Radu Mihaiu. Militaru spune că  în discuțiile purtate, în timp ce edilul filma pe ascuns, era vorba de constituirea unei majorității politice din membrii PNL, USR, PMP.

„Un eveniment sinistru din viața mea, un gest regretabil al unui om lipsit de conștiință, lipsit de Dumnezeu. Se plecase de la o discuție inițială de constituire a unei majorități la nivel politic, o majoritate de dreapta PNL -USR -PMP, că s-a ajuns unde s-a ajuns și cineva a dat alte interpretări… Eu n-a vrut altceva decât să cer un protocol de colaborare politic, la sectorul 2, fără alte negocieri.”, a declarat Cătălin Militaru.

Rusia a declanșat un război electronic de bruiaj pe teritoriul României

 

 

 

Rusia operează deja printr-un război electronic care este activ inclusiv în zona de Est a României. Oricât de alarmantă vi se pare această informație, ea cuprinde esența unui raport publicat pe 10 mai 2024 de o instituție oficială aflată în subordinea Ministerului român al Afacerilor Externe. Este vorba despre Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, o structură de expertiză cu sediul la București, care operează în sprijinul NATO, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali, scrie digi24.ro .

Documentul se numește “Cât de periculoase sunt atacurile electromagnetice ale Federației Ruse pentru apărarea civilă?” și este elaborat și publicat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, sub coordonarea autorilor Sînziana Iancu și Paul Mândraș, doi experți cu pregătire și experiență în domeniul militar și al informațiilor de apărare. Informațiile cuprinse în acest raport de 44 de pagini vorbesc în principal despre pericolul reprezentat de “capacitățile avansate de război electronic dezvoltate de Forțele Armate ruse”. Acestea – spun autorii – “reprezintă o amenințare la adresa integrității sistemelor GNSS (sistemele globale de navigație prin satelit /Global Navigation Satellite System – n.r) , utilizând tehnici avansate de bruiaj (jamming) și spoofing pentru a perturba funcționarea acestora”.

Concret, autorii susțin că “războiul electronic, care implică utilizarea semnalelor electromagnetice pentru a identifica, intercepta și perturba operațiile adversarului, a devenit un element central al invaziei Federației Ruse în Ucraina, afectând însă și statele NATO”.

Documentul vorbește pe larg despre aceste “capacități avansate de război electronic dezvoltate de Forțele Armate ruse, inclusiv utilizarea sistemelor R-330Zh, Borisoglebsk-2 și Zhitel pentru bruiajul semnalelor GPS și protecția propriei infrastructuri strategice”.

Ce fac aceste sisteme de bruiaj și care sunt riscurile de securitate la adresa României? Ne spune destul de clar documentul citat: “Implementarea dispozitivelor de bruiaj GPS în zonele de coastă ale Mării Negre și Mării Baltice compromite securitatea și funcționarea optimă a porturilor, generând riscuri de falsificare a sistemelor de telecomunicații și, în cazuri mai grave, conducând la coliziuni între nave. Acest lucru perturbă procedurile de încărcare și descărcare a mărfurilor, având potențialul de a genera pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro. Mai mult, bruiajul poate afecta dronele și aeronavele care operează în aceste zone, compromițând astfel siguranța aeriană și maritimă în regiune Pe termen mediu și lung, interferențele electromagnetice ale Federației Ruse pot destabiliza semnificativ sistemele de navigație ale României, în special în Dobrogea și Moldova, afectând astfel siguranța zborurilor și navigației. Perturbarea comunicațiilor și a navigației poate duce la creșterea riscului de accidente aviatice și maritime, împiedicând operațiile de transport și provocând pierderi economice semnificative. De asemenea, astfel de acțiuni pot afecta infrastructura de telecomunicații și pot submina securitatea națională prin culegerea de informații sensibile și inducerea în eroare a sistemelor de apărare”.

Estul României, în raza de acțiune a bruiajelor Rusiei

Raportul invocă datele publicate de website-ul GPSJAM, care documentează activitatea de blocare a semnalelor GPS. “Astfel, la data de 03 mai 2024, zonele de pe teritoriul românesc în care se arată o perturbare masivă a sistemelor de navigație aeriană sunt cu precădere cele de graniță, în localitățile Galați, Bacău, Iași, dar și în Constanța. La data de 02 mai 2024, Bacău, Galați, Tulcea și Constanța sunt “înroșite”. Exceptând zilele de 15, 21 și 22 din luna aprilie, când și Bacăul a fost inclus pe harta roșie a interferențelor sistemului GPS, Galați, Tulcea și Constanța sunt cele mai vizate, fiind aflate în “zona roșie” a hărții. În perioada 09-10 aprilie 2024, au apărut semnale de interferențe GPS și în zona Iași”, spun autorii documentului citat. De asemenea, este citată în raport și o declarație din septembrie 2023 a generalului Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Armatei Române de la momentul respectiv, care, cu ocazia unui forum al Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, “a avertizat împotriva pericolelor de navigație pe care le prezintă aceste interferențe și a acuzat Federația Rusă că obstrucționează în mod constant comunicațiile GPS inclusiv pentru navele din zona maritimă română. Acest lucru, coroborat cu tulburările din regiunea Mării Negre, a transformat zona într-un centru al activităților militare rusești”.

Ministrul britanic al Apărării, afectat de bruiajul GPS în zona enclavei ruse Kaliningrad

Autorii invocă în analiza lor mai multe raportări ale unor incidente cu perturbarea sistemelor de navigație prin satelit din Europa sau Asia. Începând cu 2022, statele baltice au emis mai multe avertismente cu privire la interferențele GPS, pe care le-au atribuit acțiunilor și intențiilor Federației Ruse. De asemenea, “la data de 14 martie 2024, avionul Forțelor Aeriene Regale care îl transporta pe ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, din Polonia spre Marea Britanie, a experimentat, timp de 30 de minute, bruiaj GPS când se afla în proximitatea exclavei ruse Kaliningrad. Aeronava a fost forțată să folosească sisteme de navigație alternative, care nu sunt disponibile însă pe toate aeronavele civile și private, ceea ce implică un grad de risc major în astfel de situații”.

Într-un raport publicat în 2019 de către organizația non-guvernamentală C4ADS Innovation for Peace, privind manipularea GNSS în Federația Rusă și Siria, a fost realizată o analiză detaliată a influențelor rusești în manipularea sistemului de navigație. “Astfel, în perioada 2016-2019 au fost identificate peste 9883 de cazuri suspecte de falsificare a GNSS (spoofing) în zece locații diferite din Federația Rusă, inclusiv în teritoriile ocupate și în instalațiile militare din afara statului rus. Aceste cazuri au afectat în mod semnificativ 1 311 sisteme de navigație ale navelor civile”. Același document invocat de Raportul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență vorbește despre “o corelație puternică între deplasările președintelui rus și manipularea semnalelor GNSS, precum și utilizarea manipulării GNSS pentru protejarea obiectivelor strategice”.

În Raport se amintește că “Geollect, o companie de informații geospațiale, a identificat un model constant de semnale falsificate legate de entități guvernamentale rusești. Această formă de interferență a semnalelor poate perturba sistemele de ghidare GPS ale dronelor și armamentului de precizie fabricat de SUA și NATO, reprezentând o amenințare gravă atât pentru operațiile militare, cât și pentru cele civile. Astfel, în 2021, trei nave de război ale NATO au avut pozițiile falsificate în largul coastei Crimeii anexate de Federația Rusă. Mai exact, în iunie și iulie 2021, trei nave de război NATO – USS Defender a Marinei Regale, USS Ross a Marinei SUA și o navă a Marinei Regale Olandeze și-au avut locațiile falsificate în poziții în largul coastei Crimeii. În același timp, unui număr considerabil de nave comerciale de pe coasta sudică a Ucrainei i s-a falsificat, de la distanță, poziția în apele de coastă ale Crimeii, inclusiv prin trasarea electronică a simbolului “Z” distinct, simbolizând atât sprijinul pentru incursiunea rusă, cât și o manevră deliberată de război psihologic pro-rus care să diminueze sprijinul pentru contraofensiva ucraineană. În perioada 31 august – 1 septembrie 2023, piloții comerciali aterizând cu aeronavele lor la Sofia, capitala Bulgariei, au întâmpinat probleme cu sistemul GPS.(…) Ministerul Apărării bulgar nu a acuzat în mod direct Federația Rusă, însă oficialii au declarat că problemele cu GPS-ul datează în mare parte de la începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022”.

„Bruiajul sistemelor de navigație este perceput ca un act ostil”

Autorii documentului ridică problema riscurilor de natură militară pe care le ridică acțiunile Rusiei și eventualele contraacțiuni ale Aliaților. “Din punct de vedere geopolitic, astfel de acțiuni ar putea tensiona relațiile dintre Federația Rusă și statele occidentale, deoarece bruiajul sistemelor de navigație este perceput ca un act ostil. Acesta poate fi interpretat ca un semn al intențiilor agresive, indicând un potențial conflict sau tensiuni crescânde. Mai mult, folosirea bruiajului pentru a destabiliza sistemele occidentale și pentru a colecta informații poate fi privită ca un act de spionaj și intimidare. Acest lucru poate duce la adoptarea de contramăsuri, la sancțiuni și la întărirea alianțelor dintre statele occidentale pentru a contracara astfel de amenințări, generând un climat geopolitic mai tensionat și mai instabil”, se afirmă în Raport.

Documentul publică și un interviu cu un oficial al Statului Major al Forțelor Aeriene Române, colonelul Gabriel Goagă, șeful Structurii Planificare și Capabilități. Acesta susține că, deși au fost raportate activități de bruiaj și spoofing asupra sistemelor de navigație civile în zonele Mării Negre și Dobrogei, sistemele de navigație militare ale aeronavelor naționale și aliate nu au fost afectate. Mai mult, spune colonelul Goagă, pentru a contracara aceste amenințări, “sistemele de navigație aflate la bordul aeronavelor Forțelor Aeriene au, constructiv, elemente de reziliență și contramăsuri la război electronic, începând de la funcționarea pe frecvențe diferite de cele ale sistemelor civile de poziționare și continuând cu utilizarea unor sisteme de navigație redundante, bazate atât pe semnal GPS cât și pe sisteme autonome, inerțiale, de la bordul aeronavelor și pe comunicarea cu sisteme de navigație cu baza la sol. Aceste tipuri de sisteme, care agreghează informații din surse diferite, satelitare, cu baza la sol sau de la bordul aeronavei, au o reziliență ridicată la diferite tipuri de atacuri în spectrul electromagnetic”.

De ce folosesc rușii bruiajul sistemelor de navigație?

Răspunsul autorilor documentului la această întrebare este unul încă neclar. “Motivația din spatele falsificării (spoofing) și bruiajului GPS rusesc ar putea varia de la simpla hărțuire la preocupări geopolitice precum sprijinul pe care statele NATO îl oferă Ucrainei pentru a contracara agresiunea militară rusă. Desfășurarea unui sistem antirachetă Aegis furnizat de SUA în nordul Poloniei ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru bruiaj, reprezentând o provocare pentru sistemul său de interceptare bazat pe radar. Este interesant de remarcat faptul că Federația Rusă însăși se confruntă cu incidente de bruiaj și de falsificare a GPS, în principal în scopuri precum inducerea în eroare a dronelor sau protejarea zonelor sensibile. Având în vedere că Federația Rusă a dezvoltat sistemul de navigație prin satelit GLONASS, războiul electronic poate perturba sau falsifica semnalele GPS fără a afecta GLONASS sau alte sisteme, cum ar fi Beidou al Chinei. Federația Rusă ar putea, de asemenea, să exploreze sisteme de navigație terestre, precum “Chaika” sau “Scorpio” pentru aplicații militare în medii cu semnal deficitar”, se spune în document.

Care sunt sistemele de bruiaj ruse

Un document elaborat de Forțele Armate ale SUA, declasificat și oferit publicului larg la data de 29 februarie 2024, citat în Raport, vorbește despre faptul că “Forțele Terestre rusești clasifică activitățile de război electronic în atac electromagnetic, protecție, control tehnic cuprinzător și măsuri de sprijin informațional”.

“Reorganizarea Forțele Terestre ruse a condus la creșterea semnificativă a capacităților REB (de război radioelectronic). Noile formațiuni includ brigăzi de război radio-electronic pentru fiecare district militar. Aceste brigăzi, cu patru subunități de batalion, dispun de cele mai moderne și puternice complexe de război electromagnetic, oferind acoperire integrată și sprijin pentru acțiuni de manevră. Brigăzile colectează și analizează semnalele electromagnetice (EMS) în fiecare district, pe timp de pace, și sunt disponibile pentru sprijin imediat al comenzii operațional-strategice (OSK / Operational-Strategic Command) corespunzător în timpul conflictelor”, se afirmă în Raport.

Dintre sistemele de bruiaj ale Federației Ruse care ar putea avea efecte semnificative asupra sistemelor de comunicație și navigație ale statelor occidentale, Raportul Centrului amintește:
• R-330Zh: dispozitiv de bruiaj automatizat care poate perturba sistemele GPS, GSM și comunicațiile prin satelit. Acest sistem poate afecta grav navigația aeronavelor și a navelor maritime, întrucât aceste mijloace se bazează pe sistemele GPS pentru a se orienta.
• Borisoglebsk-2: complex mobil format din nouă vehicule blindate care pot bruia comunicațiile prin satelit mobile, precum și semnalele radio HF/UHF. Are capacitatea de a bruia canalele radio folosite de aviația civilă și maritimă, precum și semnalele de ghidare GPS.
• R-934: complex de bruiaj automatizat pentru comunicațiile radio aeriene care poate bruia sistemele de radiotelefonie VHF și comunicațiile mobile.
• Zhitel: sistem care poate bruia semnalele GPS pe o rază de 20-30 km. Deși se cunoaște puțin despre acest sistem, există dovezi că a fost utilizat pentru a perturba comunicațiile în estul Ucrainei.

Ce este Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și cine sunt autorii Raportului

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, pe scurt E-ARC, este un centru de expertiză și cercetare-dezvoltare, care operează în sprijinul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor internaționali. Decizia de creare a Centrului a fost luată în cadrul summitului NATO de la Varșovia, din 2016 și a fost motivată de nevoia de a răspunde la provocările existente, de la tehnologiile emergente și perturbatoare la crizele complexe și necesitatea asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale. Sediul E-ARC este la București, iar potriviit Hotărârii de Guvern 565 din 2021, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

Autorii documentului invocat mai sus sunt Sînziana Iancu și Paul Mândraș.

Potrivit websitului e-arc.ro, Sînziana-Florina Iancu a absolvit Colegiul Militar Național „Dimitrie Cantemir”, apoi Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (2006-2009, Sibiu). Cu numeroase studii de licență și masterate în psihologie și știinele educației, administrație publică, diplomația apărării, informații de apărare, relații internaționale. Are un doctorat în domeniul „Informații și Securitate Națională” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (2013-2016, București) și mai multe studii post-doctorale în domeniiul științelor militare și informațiilor. Sînziana Iancu a participat în cinci misiuni internaționale (două în Kosovo și trei în Afganistan) și i-au fost acordate următoarele distincții și brevete: NATO Non-Article 5 Medal, Insigna „Participant la misiuni în străinătate”, Titlul onorific de „Militar Veteran”, Medalia „Army Commendation”, Brevet de Personal Aeronavigant – Parașutist și Brevet de Ofițer. De asemenea, deține Certificat de Salvamar și i s-a conferit titlul de Maestru Sportiv. Este legitimată la cluburile de arte marțiale “Dragon” și “Ghepardo”, și a fost inclusă în lotul național de Chanbara, obținând medalii de aur și bronz la campionate europene de arte marțiale.

Paul Mândraș a urmat studii universitare în domeniul informațiilor și psihologiei sociale în cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”. De asemenea, și-a completat pregătirea postuniversitară cu specializări în domeniul securității și științelor militare și studii de pedagogie în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, precum și studii de marketing la Universitatea de Studii Economice București. Are aproape 20 de ani de experiență profesională în domeniul securității militare și informațiilor pentru apărare în cadrul MApN. Domeniile sale de expertiză includ contracararea amenințărilor de securitate, cooperarea militară internațională, analiza informațiilor, formarea profesională la nivel strategic, operațional și tactic, precum și managementul educațional. Începând cu anul 2019, este doctorand la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” cu o teză care își propune să investigheze impactul digitalizării asupra societăților, concentrându-se pe perturbările pe care tehnologiile emergente și disruptive le au asupra securității societăților, în scopul identificării unor mecanisme educaționale de reziliență.

Deturnare de fonduri … din banii copiilor defavorizați la Primăria lui PIEDONE!

Având în vedere ultimele dezvăluiri ale postului Realitatea Plus, iată că aceste lucruri se confirmă.
Astăzi, este vorba de viceprimarul Mircea Nicolaidis care sfidează legile achizițiilor publice și își permite să încheie contracte pe bandă rulantă. Acesta gestionează cea mai importantă direcție – D.G.A.S.P.C. sector 5.
Din informațiile intrate în posesia noastră, se pare că acest individ a fost cercetat în trecut de către organele de urmărire penală, pe când ocupa poziția de director general al D.G.A.S.P.C. sector 4, acesta însușindu-și primele acordate salariaților. Din acest motiv, nu poate ocupa o funcție publică de conducere, iar în prezent este ales consilier local și numit viceprimar.
Așadar, procedând cum știe mai bine, a încheiat un contract de confecționare grilaje pentru Centrele de copii și pentru apartamentele sociale, ca apoi echipa firmei să „presteze” la proprietatea privată a acestuia din Bragadiru, strada Anotimpului. Că de, este lângă nașul său, primarul PIEDONE. Pozele intrate în posesia noastră sunt extrem de concludente. Însă după cum veți constata, vechia arhitectură a gardului exterior era una de bun gust, însă dacă totul este gratis de la gura copiilor și pe banii nașului Piedone este de preferat!
Probabil și în acest caz autoritățile statului se pot autosesiza.

Pe cine are Piedone la Curtea de Conturi?

Oare cine se spovedește la starețul Nectarie de la Sihăstria Putnei și are legături cu domnul Cristian Popescu Piedone?

Menționăm că persoana respectivă lucrează într-o poziție de conducere la Curtea de Conturi a României!

Să se știe că se știe!

De câte MANDATE are nevoie Nicușor Dan ca să refacă Cișmigiul?

Cel mai frumos parc din București a ajuns o adevărată pârloagă în patru ani !

Nicușor Dan reabilitează Parcul Cișmigiu „cu țârâita”. Azi anunță că a refăcut o alee, după ce acum un an se lăuda că a refăcut un pod. Rezultatul? Locația arată în continuare ca o pârloagă, cu alei sparte, bănci rupte și coșuri de gunoi distruse. Imaginile vorbesc de la sine!

Primarul general al Capitalei nu a reușit în cei aproape patru ani de mandat să refacă cel mai frumos parc din Capitală.

Cișmigiul a rămas în continuare un adevărat maidan. Superba grădină din centrul Bucureștiului se prezintă lamentabil din mai multe puncte de vedere:

  • aleile sunt în continuare sparte;
  • iarba este netunsă în multe locuri;
  • mobilierul urban, precum coșurile de gunoi, sunt deplorabile;
  • în parc se găsesc construcții vandalizate.
  • nu exista personal de pază;
  • În schimb, Nicușor Dan a anunțat recent, cu surle și trâmbițe, ce a realizat în Cișmigiu.

    Cine administrează Parcul Cișmigiu

    „Astăzi am început reabilitarea aleilor din Parcul Cișmigiu. Lucrăm pe porţiuni – pe măsură ce terminăm o bucată, ne mutăm la următoarea şi tot aşa mai departe. Sunt multe lucruri pe care le-am făcut în Cişmigiu – am reparat Podul Mare, cuvele celor două lacuri, locurile de joacă, ţarcurile pentru câini”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook, la începutul lunii aprilie.

    Imaginile surprinse în aceste zile în Cișmigiu îl contrazic pe edil.

    Practic, în patru ani de mandat, Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB), condusă de Corina Bega, a intervenit cu „țârâita” pentru reabilitarea locației, dar suntem curioşi cu ce costuri.

    Cea mai veche grădină din București

    Parcul se află în proprietatea Primăriei Capitalei și este administrat de ALPAB, o instituție publică de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului București

Situată în centrul orașului București, cea mai veche grădină din oraș se întinde pe o suprafață de 17 hectare. Parcul a fost înscris pe lista monumentelor istorice și a fost organizat în stilul parcurilor engleze: are mai multe intrări, două dintre acestea fiind situate înspre Bulevardul Regina Elisabeta, două spre Bulevardul Schitu Măgureanu și una spre strada Știrbei Vodă.

Inaugurat în anul 1854, parcul are o poveste care începe mult mai devreme, încă din anul 1780. Atunci, Alexandru Ipsilanti, domnul Țării Românești de la acea vreme, i-a cerut ”Marelui Cișmigiu”, șeful lucrărilor de cișmele ale orașului, să construiască două cișmele în această zonă.

Mirel Palada condamnat la muncă la Administrația Cimitirelor

Curtea de Apel București s-a pronunțat în cazul sociologului Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului României, care a fost condamnat definitiv la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare, respectiv la 3 luni de muncă în folosul comunității. 

Mirel Palada a intrat în atenția autorităților după ce s-a urcat băut la volan și a refuzat să i se ia probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Nu este pentru prima dată când sociologul are problema cu legea. În anul 2021, Palada a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 6 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, după ce în timpul unei emisiuni difuzate pe B1 TV l-a agresat pe Mihai Goțiu, senator USR la vremea respectivă. La acel moment, acesta a fost obligat să îi achite lui Goțiu suma de 5.000 euro drept daune morale.

Dacă, într-un interval de 3 ani de la condamnarea definitivă și de la încheierea perioadei de supraveghere, persoana săvârșește o altă infracțiune, pedeapsa ar trebui să treacă la executare. Cu toate acestea, în cazul particular al recentei condamnări a sociologului, acesta nu va fi încarcerat întrucât infracțiunea a fost săvârșită anterior pronunțării sentinței definitive în dosarul privind agresiunea lui Mihai Goțiu. Pentru a-și îndeplini obligațiile, Palada va fi obligat să efectueze o perioadă de trei luni de muncă în folosul comunității fie la ADP Sector 2, fie la Administrația Cimitirelor, instituție care funcționează sub autoritatea Primăriei Capitalei.

Poliția locală sector 2- umilință și batjocură …AȘA SĂ VĂ AJUTE DUMNEZEU

Politia Locala Sector 2 – umilinta si batjocura la adresa salariatilor
Domnul “milițian” Anghelus Adrian si Domnul Toma Adrian, noul director  pe care  l-a investit actuala conducere umilesc personalul administrativ de curatenie, care este obligat sa se descalte la intrarea in birourile personale că doar și au luat oameni “pe persoana fizică” sclavi care sa ii slujeasca.
Domnul Director nu sunteti capabil sa achizitionati mopuri diferite, pentru  curatenia birourilor  si a toaletelor?
se utilizeaza aceleasi mopuri, dar impuneti personalului, femei de altfel, sa se descalte la intrarea in birou?.
Sunteti pe proprietatea dvs? (noi stim că aveți comportament asemănător cu principiile dumneavoastră de CAIMACAN al Politiei Locale Sector 2.
Poliția Locală Sectir 2 când am lecturat legea ultima data era o  institutie publica, nu proprietatea dvs, iar personalul, chiar si de executie trebuie respectat. Domnul Toma, dintr-un umil sofer al Domnului Ontanu, fara studii  si fara educatie, va permiteti cam mult.
Inca o dovada a modului in care conducerea Politiei Locale sector 2 discrimineaza  femeile si  incalca principiul egalitatii intre femei si barbati.
 Asteptam institutiile cu atributii in domeniu si ONG-urile sa reactioneze!!!
DOMNILOR LAȚUL SE STRÂNGE, ESTE FOARTE APROAPE NU UITAȚI “ pe scara care urcați, pe acolo ve-ți coborâ”
TIC TAC TIC TAC TIC TAC

În speranța că va fi reales primar al sectorului 2….să sperăm ca NU, Radu Mihaiu …

Conducerea Politiei Locale Sector 2, la ordinul Primarului Radu Mihaiu, a dispus politistilor locali, in cursul zile  de luni, dupa sedinta de comanda saptamanala de la Primaria Sector 2,  sa lase in pace Asociatiile de proprietari, agentii economici si cetatenii Sectorului 2, sa nu aplice amenzi, indiferent de constatari, pentru a nu supara comunitatea pe perioada campaniei electorale.
Domnule Primar, Politia Locala este o institutie neutra, fara implicare politica si in slujba cetateanului, nu un instrument al primariei, care  imparte afisele electorale pentru intalnirile din sector.

Să cunoaștem candidații la primăria Corbeanca

Având în vedere că mai sunt 3 săptămâni până la alegerile din iunie, dorim să prezentăm candidații la primăria unei comună extrem de importante aflată la doi pași de capitală, după cum urmează:

  • Adrian Hojda din partea formațiunii AUR
  • Ștefan Apăteanu din partea USR
  • Nicu Alexe din partea alianței PSD-PNL

Având în vedere că această comună este într-o continuă dezvoltare, se pare că infrastructura acesteia lasă de dorit, motiv pentru care este necesară o schimbare pentru a ridica această localitate la standardele pe care le merită.

Analizând candidații înscriși în cursă, observăm că Ștefan Apăteanu a militat alături de Asociația Civică Activ Corbeanca, însă fără mari rezultate. În speranța de a strânge în jurul dumnealui mai mulți simpatizanți, a încercat anumite demersuri privind calitatea mediului și a curățeniei, însă cu rezultate minore.

Având în vedere dezordinea și măsurile luate în ultima vreme de conducerea centrală a AUR la nivelul sectoarelor 2, 1 și 6, iată că și la Corbeanca s-a stabilit un candidat, în persoana lui Adrian Hojda care a fost în trecut viceprimar al comunei Corbeanca, dar fără rezultate notabile în cariera profesională.

Însă cum omul sfințește locul, iată că avem un candidat surpriză pentru funcția de primar pentru Corbeanca, în persoana domnului Nicu Alexe. Este actualul președinte al organizației PSD Corbeanca, președintele Fundației Activități de Ajutor Social, preot și antreprenor. Un om extrem de apreciat de comunitatea locală, care ani la rândul (mai bine de 10 ani) a condus o Parohie unde a lăsat ceva în urma sa. Este considerat de oamenii comunei ca fiind un bun administrator, un om dedicat comunității din care face parte, un om care nu face promisiuni electorale de campanie și dorește să dezvolte Corbeanca, întrucât până în prezent comunitatea nu a avut noroc de un bun gospodar. Totodată, acesta își propune să construiască creșe, grădinițe, after-school în funcție de nevoile comunității și să acceseze fonduri europene pentru achiziționarea de autobuze electrice necesare transportului elevilor din localitate.

Lăsăm locuitorii frumoasei comune Corbeanca să aprecieze oamenii care merită votul lor pe data de 9 iunie 2024.