Tricolorul nr 140

din 25 Mai 2012


Adauga la Favorite

Seteaza pagina ca homepage

Contact


ISSN 2284-5607
ISSN–L 2284-5607
News Alert:

Ultima ora

Cabbage Forte

Decalajul de fus orar declanşează boli mintale


Mii de persoane suferă zilnic de simptomele decalajelor de fus orar, ca urmare a zborului cu avionul. Insomnie, oboseală, lipsa capacităţii de concentrare, indigestie, probleme de memorie, iritabilitate şi extenuare - toate sînt trăite de către cei care călătoresc cu viteze mari de-a lungul a 3 sau mai multe fusuri orare, în special atunci cînd zborul se face către est.

Afecţiunile asociate cu decalajul de fus orar sînt cauzate de tulburarea ritmului circadian al organismului - a „ceasului biologic” care este implicat în programarea temporală a activităţilor de rutină, cum ar fi alimentaţia şi somnul. La majoritatea oamenilor, simptomele dispar în decurs de cîteva ore sau cel mult în cîteva zile... Oare dispar ele cu adevărat?

Conform cercetătorilor de la Universitatea Evreiască şi de la Facultatea de Medicină Hadassah din Israel, ar putea exista o altă latură sinistră a decalajului de fus orar. Ei afirmă că posibilitatea unei corelaţii între acest decalaj orar şi tulburările psihiatrice pare să fi fost subestimată şi sugerează că aceasta ar putea declanşa recidiva unor cazuri deja existente sau apariţia unor cazuri noi de tulburări afective, un grup de afecţiuni printre care se numără depresia, anxietatea, atacurile de panică şi diferite fobii. De asemenea, o astfel de relaţie de cauzalitate ar putea fi implicată în schizofrenie. „Există dovezi solide ce leagă tulburările afective de anormalităfile din ritmul circadian”, afirmă cercetătorii. „Se poate emite ipoteza conform căreia, la indivizii predispuşi la astfel de afecţiuni, decalajul de fus orar poate declanşa exacerbarea sau producerea de novo a tulburărilor afective. Mai mult, noi luăm în calcul posibilitatea ca psihoza şi chiar schizofrenia să fie o reacţie de răspuns la decalajul de fus orar”. Există, susţin cercetătorii, anumite simptome psihotice care au loc pe durata călătoriilor pe distanţe lungi, inclusiv cazuri de reacţii paranoide de tranzit, o afecţiune pusă pe seama schimbărilor din mediu, împrejurimilor nefamiliare, prezenţei străinilor şi a unui sentiment al izolării. Rezultatele unei analize efectuate pe 359 de persoane supuse unei examinări psihiatrice la Aeroportul Internaţional Kennedy arată că în jur de 38% manifestau simptome de schizofrenie paranoidă, în timp ce alţii prezentau indicii ale psihozei depresive, reacţii psihotice depresive şi nevroze. O altă cercetare, afirmă cercetătorii, a pus în evidenţă diferenţe între nivelurile depresiei la călătorii către est şi la cei către vest. Felul în care decalajul orar aviatic declanşează noi episoade de boală mentală sau chiar boala însăşi nu este clar, însă hormonul melatoninei ar putea fi vinovatul. Secretată de către glanda pineală într-o zonă profundă a creierului, melatonina deţine un rol esenţial în reglarea ritmului circadian şi ajută organismul să îşi dea seama cînd e timpul să doarmă şi cînd să se trezească. În forma sa sintetică, de supliment, ea este utilizată pe larg în unele ţări, pentru a combate simptomele decalajului de fus orar.

Dar modificările din ritmul circadian şi anormalităţile secreţiei de melatonină au fost, de asemenea, relaţionate cu o serie de tulburări mentale, după cum afirmă oamenii de ştiinţă, citînd studii ce sugerează că metabolismul anormal al melatoninei ar putea fi pus în relaţie directă cu schizofrenia. Este, de asemenea, sugerat faptul că privarea de somn afectează producţia de melatonină şi poate fi corelată cu mania.

„Avînd în vedere numărul tot mai mare de călători pe distanţe lungi din fiecare an, mulţi dintre ei prezentînd afecţiuni mintale, există o nevoie clară şi urgentă de studii bine documentate şi controlate asupra acestei probleme”, declară cercetătorii. „Indicaţiile clinice sugerează că decalajul de fus orar produs de călătoriile cu avionul constituie un posibil factor declanşator în exacerbarea unor probleme afective existente şi în apariţia unor tulburări de dispoziţie psihică la pacienţii care manifestă predispoziţie în acest sens”.

 

ROGER DOBSON

Share |

Articol vizualizat de 2033 ori

Afisari

04 Apr 2011

Comenteaza acest articol



Trebuie sa fiti logat pentru a comenta acest articol.