Statul Român a pierdut orice control la Roşia Montană. Canadienii sînt foarte aproape să devină proprietari pe zăcămintele de aur

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul său contractul de constituire a societăţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), ce se va ocupa cu exploatarea aurului de la Roşia Montană, în care parteneri sînt Statul Român, prin Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva şi canadienii de la Gabriel Resources. Documentele demonstrează că Statul Român a pierdut orice control asupra afacerii, fiind băgat în datorii, iar canadienii de la Gabriel Resources sînt aproape stăpîni pe terenurile aurifere.  Dacă, în momentul înfiinţării RMGC, Gabriel Resorurces avea 65% din acţiuni, în final va ajunge să deţină 80%. Cu doar 170.000 de dolari, preţul unui apartament în Bucureşti, Gabriel Resources a cîştigat 15% dintr-o afacere evaluată la 15 miliarde de dolari.

Mai mult, în 2009, Minvest Deva nu a avut bani să participe la mărirea capitalului social, dar „a fost ajutată” de Gabriel Resources, astfel încît există pericolul ca partenerul canadian să pună mîna şi pe restul de 19% din acţiunile regiei, iar Statul Român riscă să rămînă acum doar cu redevenţa de 4%. Situaţia de la Minvest este disperată: în 2010 a avut pierderi de 2 milioanede  lei, mai are 138 de angajaţi, este datoare 115 milioanede lei la Gabriel Resources, iar la conducerea sa nu se află un specialist în mine sau în economie, ci un notar, Ladislau Farcaş, pînă în 2010 consilier local PDL de Hunedoara.

Canadienii ne-au vîndut

numai datorii

La o cercetare atentă a documentelor, se întrezăreşte un plan bine pus la punct de Gabriel Resources, prin care a urmărit să controleze total compania care se va ocupa de exploatarea de la Roşia Montană. Pe 3 martie 1997, lua fiinţă compania Euro Gold Resources SA, avînd ca acţionari Gabriel Resorurces Limited (65%, reprezentînd aport în bani 2,5 miliarde de lei vechi sau 357.500 de dolari), Regia Autonomă a Cuprului Deva (33,8%, reprezentînd aport în natură sediul social al companiei), plus alte 3 societăţi autohtone de mici dimensiuni: Minsexfor SA (0,5%), Cepromin SA (0,5%) şi Upsrueem SA (0,2%). Foarte importantă este prevederea conform căreia acţionarii se obligau să participe la majorarea capitalului social al Euro Gold Resources SA, cu aport în natură sau numerar, însă Gabriel Resorurces nu putea să aibă mai puţin de 65%, însă primea acceptul să ajungă la un maximum de 80%, iar companiile româneşti aveau un maximum de 35% şi un minimum de 20% din capitalul social. La fel de importantă era prevederea că investiţiile vor fi asigurate de Gabriel Resources, iar banii vor fi recuperaţi după ce zăcămintele erau puse în exploatare. Printr-un act adiţional încheiat pe 11 iunie 1997, locul acţionarilor minoritari Minsexfor SA, Cepromin SA şi Upsrueem SA este luat de alte 3 societăţi, la fel de mici: Cartel Bau SA Cluj-Napoca, Foricon SA Deva şi Comat-Trading SA Bistriţa, ce primeau cîte 0,4% din acţiuni.

Gabriel Resources pune mîna pe o mare afacere cu bani puţini

Pe 27 octombrie 1998, este încheiat un alt act adiţional, prin care Gabriel Resources primeşte dreptul ca, în schimbul banilor pe care i-a investit cu înfiinţarea societăţii Euro Gold Resources SA (2.341.764 de dolari canadieni pîna în iunie 1997), să ajungă la 80% din acţiuni. Dacă Gabriel Resources avea numai avantaje, partea română pierdea constant teren. Astfel, Regia Autonomă a Cuprului Deva se obliga ca, în momentul în care va primi o notificare de la Gabriel Resources că există zăcăminte în anumite perimetre, trebuia să înceteze imediat activitatea în acele perimetre de la Roşia Montană şi să mute toate echipamentele pe cheltuiala sa. Pe 11 noiembrie 1999, prin Actul adiţional nr. 8, Adunarea Generală a Acţionarilor de la Euro Gold Resources SA aproba mărirea capitalului social cu suma de 2,9 miliarde de lei vechi (echivalentul a 171.963 de dolari), prin emiterea de 206.250 acţiuni subscrise integral de Gabriel Resources, care ajunge să deţină 80% din acţiuni. Banii sînt destinaţi unui studiu de prefezabilitate. Compania Naţională Minvest (fosta Regie Autonomă a Cuprului Deva) scade la 19,31% din acţiuni, iar celelalte 3 societăţi române aveau cîte 0,23%. Aşadar, pentru o sumă infimă, Gabriel Resourcea mai primeşte o felie de 15% dintr-o afacere evaluată la multe miliarde de euro.

Lovitura finală: partea română

acumulează datorii

Partenerul canadian începe să-şi impună controlul total asupra Proiectului Roşia Montană, folosindu-se de aceeaşi manevră a majorării capitalului social, ştiind bine că Minvest Deva nu dispune de sumele necesare. Pe 21 iulie 2000, Euro Gold Resources SA îşi schimbă denumirea în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) şi se schimbă şi actul constitutiv. În noiembrie 2009, Gabriel Resources cumpără acţiunile deţinute de Comat Trading SA, iar în decembrie 2009 pe cele ale Cartea Bau SA. Partenerul canadian ajunge la 80,46% din capitalul social al RMGC, încălcînd astfel actul constitutiv din 1997, care interzicea Gabriel Resources să deţină peste 80% din societatea ce se ocupa de exploatarea de la Roşia Montană. În decembrie 2009, este finalizată o nouă majorare a capitalului social, prin emiterea a 417.958.037 de acţiuni la preţul de 1,43 lei fiecare. Gabriel Resources a subscris un număr de 336.277.048 de acţiuni, cu o valoare totală de 480,8 de milioane de lei, din care vărsămînt în numerar 1,3 milioane lei, iar 479 milioane lei (162 milioane de dolari) reprezintă datorii ale RMGC către acţionarul canadian. La rîndul ei, Compania Minvest Deva a subscris 80 de milioane de acţiuni, cu o valoare totală de 115 de milioane de lei. Cum nu avea însă aceşti bani, regia s-a împrumutat, practic, la Gabriel Resources. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în cazul Foricon SA Deva. În noul act constitutiv al RMGC există o prevedere care stipulează că ponderea acţionarului român nu poate scădea la viitoarele majorări de capital, însă acest lucru se poate schimba oricînd, printr-un act adiţional sau prin modificarea actului constitutiv. În consecinţă, afacerea Roşia Montană arată în felul următor: Gabriel Resources investeşte masiv, împrumutînd cu sume mari de bani atît RMGC, cît şi Minvest Deva, iar partea română acumulează datorii, oficialii de la Bucureşti nefiind interesaţi de acest proiect.

MIHAI IONESCU

Share |

Articol vizualizat de 1315 ori

08 Sep 2011