Poate intra aurul în buzunarul românilor?

Răspunsul este şi da, şi nu. Dincolo de afacerile pe bursa din Toronto, extrem de profitabile pentru acţionari, dar nu pentru români, şi dincolo de disputele politice pe tema Roşia Montană, şi ele extrem de profitabile pentru politicieni, dar nu pentru români, se pot face, totuşi, unele calcule simple. Inclusiv în ceea ce priveşte zăcămîntul de la Certej, care, iată, şi el cunoaşte exact acelaşi proces de spoliere ca şi cel de la Roşia Montană. Şi probabil de corupţie la vîrf.

La capătul acestor calcule vom şti cum pot ieşi în cîştig cetăţenii acestei ţări şi cum pot ieşi în pierdere. Se estimează, într-adevăr, de către specialiştii Institutului Geologic Român, că în diferite cîmpuri aurifere din această ţară se află 1.500 de tone din acest metal extrem de preţios. La preţurile de astăzi, aceasta ar însemna circa 86 miliarde dolari. Dacă mîine preţul aurului creşte, va fi mai mult. Dacă mîine scade, va fi mai puţin. Dar această colosală sumă de bani este, totuşi, o minciună. De ce? În primul rînd, pentru că aurul nu poate fi extras pocnind din degete. Operaţiunea are costuri foarte mari. Deci o parte din cele 86 de miliarde ipotetice se întoarce în pămînt. În al doilea rînd, trebuie spus că există două modalităţi de a se ajunge la exploatare. Una este concesiunea, în schimbul unei redevenţe, ceea ce s-a întîmplat în Afacerea Roşia Montană şi în cea de la Certej, în baza unor contracte pe care preşedintele nu le denunţă, ci, dimpotrivă, le susţine. În ambele situaţii, Statul Român ar urma să primească, dacă nu va fi înşelat şi la acest capitol, doar cîte 4% din ceea ce canadienii şi, respectiv, grecii vor extrage. Dacă şi cînd vor extrage. Dacă se va întîmpla, atunci beneficiul Statului Român va fi de doar 8 tone de aur de la Roşia Montană şi de doar 2 tone în cazul zăcămîntului de la Certej. În schimbul schingiuirii, pe o mare suprafaţă, a Munţilor Apuseni. Şi asta admiţînd că cianurile nu vor fi periculoase şi nici nu vor fi distruse major siturile arheologice şi localităţile vechi de sute de ani.

SORIN ROŞCA STĂNESCU

Share |

Articol vizualizat de 1524 ori

29 Aug 2011