Special
Petru Șchiopul vs. Traian Băsescu
Petru Șchiopul (1574-1579/1582-1591) a ocupat tronul în condiții foarte grele. Adus de armatele străine, trebuind să îngăduie jefuirea țării – până la Roman au ars și au prădat detașamentele sau, cum se spunea atunci, ciambulurile tătărăști - [1], el și-a începând domnia și într-un an de foamete. Lipsa era așa de mare, încât Ștefan Bathory, ales rege al Poloniei, trecând atunci prin Moldova, Petru Șchiopul abia i-a putut trimite în dar o pâine de secară. Totuși boierii erau foarte mulțumiți de acest succesor docil care nu ieșea din cuvânt cu toate că poporul îl regreta pe Ioan Vodă cel Viteaz (1570-1572). Cu ungurii și cu polonii a păstrat raporturi de bună vecinătate, pașnice. Față de turci, a fost întotdeauna ascultător, trimițându-le regulat haraciul și procurându-le salahori pentru repararea cetăților de la Nistru și chiar de dincolo de Nistru. Domnia lui Petru Șchiopul s-ar fi putut scurge deci liniștită, dacă n-ar fi intervenit atacurile pretendenților, sprijiniți de cazacii care învățaseră drumul spre Moldova.[2] Dacă citim cu atenție cartea menționată vom constata o mare similitudine între domnia lui Petru Șchiopul și cele două mandate ale președintelui Traian Băsescu. Orice istoric ar recunoaște măcar în parte acest lucru, incluzând chiar și contextul internațional cu precizarea că marile puteri diferă azi de cele din evul mediu românesc. Primul mandat a fost obținut cu mare dificultate și în împrejurări economice știute. Este adevărat, sărăcia nu era atât de mare în anul 2004 dar câștigarea alegerilor cu ajutor extern a fost fără îndoială. Se va dovedi acest lucru în anii următori prin politica externă pro-americană a guvernului Emil Boc și evident prin acceptarea României ca membră U.E. Datoriile externe care depășesc 30% din P.I.B., disponibilizările în sectorul bugetar începând cu anul 2010, reprezintă printre puținele semne a unui președinte dependent de “marile puteri” europene și de ce nu mondiale. Și cea mai docilă atitudine politică reprezintă hotărârea în numele națiunii române de a contribui financiar la relansarea economiilor statelor afectate de criza economică. Nu cumva acesta este „haraciul”, absolut necesar asigurării mandatului domnului președinte? Sau datoriile față de cei ce i-au asigurat lui și mogulilor lui puterea absolută, fără voința poporului? Așteptăm totuși ca lipsa de personalitate a unui fost cadru militar, să plictisească marile imperii colonialiste întocmai cum s-a întâmplat cu Pertu Șchiopu care a fost alungat de pe tron.
Criza economică, modalitate de hoție
În emisiunea “Câțí bani v-au furat guvernanții în anul care s-a încheiat” la O.T.V. ora 00:00-1:00 prezentată chiar de Dan Diaconescu, aflăm lucruri uluitoare, cu toate că scopul emisiunii este unul propagandistic. Majoritatea telelespectatorilor sunt și mai mult consternați de aceste statistici pe care le află după mai bine de șapte ani a guvernării PD-Liste.
Bugetul Statului Român are alocat la Sănătate și Apărare câte 3,5 miliarde euro. În Sănătate salariile sunt de 50 milioane euro la Apărare însă 2,7 miliarde euro. Învățământul are un buget de 1 miliard de euro, salariile sunt doar de 120 milioane euro. Agricultura are un buget alocat de 1,5 miliarde euro. La Ministerul Mediului au fost alocaţi 300 milioane euro, la Ministerul Transporturilor 2,5 miliarde. C.N.A.D.R-compania dezvoltării regionale – 5 miliarde euro. În fine, primăriile aflate în dificultate financiară la sfârşitul anului 2011 li s-au suplimentat fonduri de 10 miliarde euro. Total cheltuieli 48 miliarde euro. Încasați 44 miliarde euro. Se vede limpede modul în care sunt cheltuiţi banii de la bugetul statului. Întrebarea retorică a noului preşedinte al partidului P.P.-D.D, de ce era nevoie să li se acorde primăriilor cele 10 miliarde euro dacă banii încasaţi de la buget sunt doar de 44 miliarde euro?
Nu înțelegem însă de ce Dan Diaconescu n-a știut aceste lucruri decât după demersurile de înființare a partidului? De ce a sprijinit atâțea ani ca jurnalist PDL-ul și doar de câțiva ani își desminte propriile atitudini politice? Unul dintre răspunsuri este conludent. Ori a uitat binele făcut de președintele Traian Băsescu și astfel poate fi acuzat de megalomanie, ori a făcut o alianță tacită cu acesta în vederea prelungirii guvernării PD-Liste, fiind acuzat de o indubitablă ipocrizie și parșivitate politică ceea ce este mult mai grav. Nu mai vorbim că circulă zvonuri în mass-media că partidul domnului Diaconescu ar avea ca fondatori oameni din suita preşedintelui Traian Băsescu.
de ionut Cioaba





