Tricolorul nr 140

din 25 Mai 2012


Adauga la Favorite

Seteaza pagina ca homepage

Contact


ISSN 2284-5607
ISSN–L 2284-5607
News Alert:

Special

Cabbage Forte

PĂCATELE TINEREŢILOR Texte legionare şi fasciste


Muzica Învierii

Cîntecul legionar, piatra de hotar. Lume veche, lume nouă... Cîntecul le-gionar înseamnă, pentru muzica românească, un început. El este acela care, cu vigoarea lui, zdrobeşte toate combinaţiile bolnave care au împestriţat producţiile muzicale din ultimul timp. Muzica de veac nou, muzica Învierii Româneşti, înseamnă realizarea visurilor din vremurile de băjenie... Armonia legionară va fi înclinarea definitivă a sufletului românesc... Contrapunctul şi fuga muzicii legionare vor însemna marşul de fier, aprins, al Biruinţei legionare. Compoziţia legionară - fulgerul Căpitanului.

 

REMUS ŢINCOCA

(„Falanga“,

28 octombrie 1940)

 

Un chip al Căpitanului

Să ne apropiem în rînduri puţine de această margine înaltă şi neajunsă a fiinţei româneşti (pînă azi aşa de neştiută): Căpitanul. Teologal, ivirea Căpitanului printre noi înseamnă, fără îndoială, cunoaşterea nemijlocită a fiinţei îngereşti, fulgerată manifestare a Arhanghelului. Prin el ne ridicăm la o mai limpede şi adîncă ştiinţă despre noi. Aşa ni se desluşesc statura şi înţelesul marii apariţii, în acest sfîrşit de Noiembre. Iată-l, prins în zeghia lui de piatră; pe fundul munţilor noştri daci, dar şi teutoni, deslegător de întrebări ale Istoriei, altfel tulburător decît în celalalt Noiembre, cînd ochiul ni se întorcea în plîns şi sînge, cînd glasul ni se gîtuia în laţuri nevăzute.

DAN BARBILIAN

(ION BARBU)

(„Falanga“, 2 decembrie 1940)

Soldatul german

Principiul care permanent îl conducea era principiul „Germaniei peste tot” (Deutschland über alles - nota red.). Zadarnic se vor zbate alţii să-l clatine din loc, în deşert vor încerca popoarele inferioare să-i defăimeze gloria. El rămîne înfipt în toate părţile, înfăşurat în steagul Germaniei, neclintit în toate pămînturiie - pentru că peste tot dăinuie astăzi Germania.

LAURENŢIU FULGA

(„Vremea nouă literară“, 30 ianuarie 1942)

Tulnic păduratic

Zurgălăi de sorcovă şi cruntă

Risipire albă-n promoroace

Curge vinul nopţii din bărdace

Codrii se îmbracă pentru nuntă.

Luminare multă cît o apă

Vine noaptea-n streşine şi plînge

Liniştile astea spun de sînge

N-au odihnă morţii, nici în groapă.

La mijloc adînc de mînăstire

Cu zăvor puternic şi cătană

Se coboară sfinţii din icoană

Peste-nfrigurări de dor subţire.

Viscolită negură-n rugină

Suna frunza trist, gîndul ne-a supt

Cine ştie cîinii cîţi au rupt...

Cine ştie cîţi n-or să mai vină.

Poate Feţi-Frumoşii-s pentru noi

Doar grămezi de ploaie şi baladă

Nu-i mai vor nici Domnii ca să-i vadă

Le-au umplut stăpînii gura cu noroi.

Se îndoaie cerul peste Ţară

Visul creşte-n limpede maramă

Pentru răsvrătirea noastră, mamă

Şi pentru dreptate ne omoară.

Să le spui acolo-n sat la toţi

Cei ce au rămas să suie către mit

Rugăciunea-n ceruri, c-am murit

Atîrnaţi în ştreanguri, nu pe roţi.

ION CARAION

(„Falanga“, 8 noiembrie 1940)

 

1940

Ce nimb e frunţii tale de-o potrivă

Germanie, suind cu spada ta?

Amiaza cărei Tebe ori Ninivă

Atîta gînd şi faptă arăta?

Iar cea mai pură creştere din toate

El, începutul, cel ce ne e tot;

Prea Sfîntul Căpitan, cuprinde toate

În strat adînc şi osămîntul got

Deci slavă, mîntuire, Führer, ţie!

Legiunea trage verdele-i covor

Să treci în mers de albă Alexandrie

La Darius şi Împăratul Por.

ION BARBU

(„Falanga“, 25 decembrie 1940)

 

Celui Nevăzut

Paşii Tăi semănaţi

Au rodit asfaltul sterp în oraşe,

Paşii Tăi semănaţi au rodit

Paşii Tăi de înger în verde cămaşe

N-au fost nicicînd, nicăieri

Îngropaţi paşii Tăi, paşii vii

Înverşunarea nici unei stihii

Pentru fulger n-ar şti temniceri.

Crucile verzi, crucile prea verzi

Au prins în lut rădăcini şi-au dat ramuri

Codri de cîntece verzi:

Ale mirilor Morţii epitalamuri

Păpădiţii, păpădiţii de stele-ţi presară

Sufletul celor ce-nvie cînd mor:

Tu creşti din sufletul lor

Cum cresc catedralele tainic, din seară.

 

ION FRUNZETTI

(„Falanga“, 18 noiembrie 1940;

biografii viitorului poate vor analiza drama acestui rafinat erudit, care a fost legionar evreu!)

 

Share |

Articol vizualizat de 1218 ori

Afisari

14 Aug 2011

Comenteaza acest articol



Trebuie sa fiti logat pentru a comenta acest articol.

Comentariile utilizatorilor:

-23 Aug 2011 17:33:34

Deutschland uber alles nu inseamnă Germania peste tot ci Germania înainte de toate, adică patria, Germania, era socotita ca fiind cel mai important lucru al acelor oameni.Propagandişti idioţi şi iresponsabili ne-au spus că nemţii voiau să facă O Germanie pe tot Pămîntul. Au înţeles greşit expresia.Se vede şi din traducerea evident greşită "pentru că peste tot dăinuie astăzi Germania." Nu dăinuia atunci peste tot Germania şi acest lucru este categoric şi evident.Traducerea corectă este:" pt că pt noi cel mai important lucru este Germania".
Cine a fost acest Laurenţiu Fulga? Vreun propagandist?
Florin Croitoru