Enciclopedia „Tricolorul“ Ziarele, în anul 59 î.Chr., în Roma

Primul organ de informare publică 1-a reprezentat gazeta romană Acta Diurna, ce apărea zilnic, începînd cu anul 59 î.Chr. Afişat în tot oraşul în locuri publice, unde oamenii obişnuiau să se adune, acest ziar a fost înfiinţat de Iulius Cezar şi nu se deosebea prea mult de tabloidele din prezent. Astfel, în ziar erau inserate ştiri sociale şi politice, detalii referitoare la procesele penale şi la execuţii, anunţuri de căsătorii, naşteri şi decese, ba chiar şi ştiri despre evenimente sportive şi culturale ce aveau loc la Circus Maximus şi la Colosseum. Totuşi, asemenea organelor informaţionale de stat, precum cotidianul sovietic Pravda, Acta Diurna era controlat şi cenzurat de către guvern. Mai exista un singur alt cotidian în acele vremuri, în Orient. Organul de informare chinez pao („raport”) era o circulară oficială emisă de guvern, care a început să fie distribuită o dată cu venirea la putere a Dinastiei Tang în Secolul al VII-lea şi a dăinuit pînă la sfîrşitul Dinastiei Qing în anul 1911. Scrisă la început de mînă, iar ulterior cu ajutorul plăcilor din lemn, pao prezenta ştiri sociale şi politice, intrigi de la Palat şi orice eveniment astronomic (de exemplu, căderea unui meteorit) ce putea prevesti o perioadă de belşug sau de foamete. Editat iniţial pentru oficialii chinezi sub numele Ti-pao („Raport al palatului”), iar apoi Ti-chan („Buletin informativ de la Curte”), ziarul cuprindea şi informaţii referitoare la părerile şi evenimentele din viaţa mandarinilor sau a înalţilor demnitari publici. La începutul Secolului al XV-lea, ziarele ajunseseră într-o formă apropiată de cea pe care o cunoaştem în prezent. Prima foaie considerată un „ziar” în adevăratul sens al cuvîntului, iniţial un buletin comercial care circula printre negustorii din Anvers şi Veneţia, a fost Nieuwe Tijdinghen, publicat în Olanda anului 1605. În afara ştirilor comerciale, acesta conţinea şi comentarii socio-politice, precum şi primele ştiri externe, avînd în vedere faptul că negustorii olandezi ce călătoreau în mod frecvent erau un fel de „corespondenţi în străinătate”, care aduceau o mare cantitate de informaţii din ţinuturi îndepărtate. Curînd, în Amsterdam au mai fost înfiinţate şi alte ziare olandeze. Numite corantos („ştiri curente”), acestea apăreau zilnic sau săptămînal, numai în olandeză pînă în anul 1620, cînd au început să fie traduse în engleză şi franceză. Un an mai tirziu, la Londra, un papetar, pe nume Thomas Archer, a editat un ziar, dar întrucît nu deţinea o licenţă pentru difuzarea ştirilor, acesta a fost arestat. Un coleg al lui Archer, Nathaniel Butter, a obţinut o licenţă, devenind astfel „părintele jurnalismului englez”. Pe data de 24 septembrie 1621, el a tipărit versiunea engleză a unui ziar olandez, sub numele „Corante sau ştiri din Italia, Germania, Ungaria, Spania şi Franţa”. Acest secol a marcat apariţia ziarelor în numeroase ţări: au fost înfiinţate primele jurnale în Austria (1620), Danemarca (1634), Italia (1636), Suedia (1645) şi Polonia (1661). Îndeosebi în Statele Unite, ziarele au reprezentat o formă de exprimare a libertăţii de opinie. Prima publicaţie care merită menţionată ca punct de reper în jurnalismul modern a fost New York Herald, apărut în anul 1835 ca un organ independent, fără influenţe din partea guvernului sau alte presiuni externe. Moto-ul său era redarea informaţiilor „cu comentarii potrivite, corecte, independente, lipsite de frică şi cu bun-simţ”. La mai mult de 1 an de la apariţia primei ediţii, tirajul ziarului ajunsese la semnificativa cifră de 40.000 de exemplare pe zi. Editorul ziarului, James Gordon Bennett, 1-a fondat în mare parte în semn de protest faţă de un ziar partizan ce-i permitea preşedintelui Andrew Jackson să menţină pe statele de plată ale guvernului 60 de ziarişti cu normă întreagă. Un alt editor newyorkez, Horace Greeley, a înfiinţat ziarul New York Tribune în anul 1841, pentru a face publice unele idei pe care considera necesar să le exprime. Printre acestea se numărau opoziţia faţă de sclavagism şi încurajarea dezvoltării ţării înspre vest. Un al treilea cotidian din New York, despre care se poate afirma că a devenit cel mai influent organ de informare publică din lume, a fost New York Times, editat în 1851 de co-fondatorul Henry Jarvis Raymond. Acest ziar şi-a surclasat rivalele prin credibilitatea în domeniul presei scrise.

CHARLES PANATI

Share |

Articol vizualizat de 932 ori

30 Aug 2011