Efectul deciziei S&P asupra României: finanțările în euro se vor scumpi

Statele europene trebuie să restructureze rapid bugetele, pentru reducerea amplă a deficitelor, după decizia S&P de a retrograda nouă ţări din zona euro, mai ales că majorarea costurilor de finanţare se va resimţi în economia reală, la bănci şi firme, spune secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi.
„Vom vedea Germania care va vinde şi mai ieftin, fiind printre puţinele din Europa care a rămas cu rating AAA. Dacă ceilalţi din Europa nu reuşesc să se mobilizeze, nici Germania nu se ştie cât se va mai putea împrumuta ieftin. Statele trebuie să înceapă să facă ce am făcut noi. Retrogradarea înseamnă un cost mai mare al deficitului. Cred că va trebui să facă toţi restructurări bugetare rapide, pentru a-şi reduce deficitele la niveluri mult mai mici“, a decla­rat Drăgoi, citat de Mediafax.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a amintit că retrogradarea unui stat înseamnă că şi companiile din acel stat vor fi sancţionate, adică toată economia reală, companii a căror activitate depinde de linile de finanţare. În acest context, Drăgoi a spus că acest cost suplimentar va fi transferat către subsidiarele din România, dar notează că linile noi de finanţare nu sunt atât de semnificative.
„Băncile vor avea un cost de finanţare mai crescut şi liniile vor fi mai scumpe, dar pe România linile de finanţare s-au restrâns. Va fi un cost al banilor uşor mai ridicat“, a explicat secretarul de stat.
În ceea ce priveşte accesul la finanţare al statului român, Drăgoi s-a arătat rezervat să facă estimări, declarând că este nevoie de câteva zile de activitate pe pieţele interna­ţionale pentru a se vedea un trend clar.
Analiștii consideră că decizia S&P ar putea avea ca efect creşterea costurilor de finanţare în euro pentru România, atât prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cât şi prin canalul bancar, întrucât instituţiile-mamă se vor finanţa şi mai scump.
„Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare“, a comentat analistul Florin Cîţu.
Economistul şef al Raiffei­sen Bank România, Ionuţ Dumitru, spune că pe cât este de dramatică decizia S&P, pe atât este de nefundamentată, şi se întreabă retoric care sunt motivele de netăgăduit pentru care sau fost retrogradate Austria şi Franţa. „La rândul ei, Italia are maturităţi bine aşezate şi politici fiscale de anul trecut foarte sănătoase, care-i vor conduce la surplus primar. Mi se pare că agenţiile de rating încercă cumva să împingă ţările cu probleme către probleme şi mai mari“, a spus Dumitru. El vede în următoarea perioadă un nou val de aversiune la risc, care va afecta şi România.

Decizie nefundamentată

„Dacă ai ajuns să retrogra­dezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune şi să vedem o aversiune şi în Europa de Est, prin contagiune, prin neîncre­dere. Să sperăm că pieţele vor mai începe să diferenţieze. România are politici sănătoase, a redus deja deficitul, arată mult mai bine decât multe state din Europa şi cu o evoluţie în continuare în îmbunătăţire“, a continuat Dumitru.
Economistul nu exclude nici un efect negativ prin canalul bancar, prin scumpirea costului de finanţare.
„Finanţările în euro, cel mai probabil, vor avea o tendinţă de scumpire în România, ceea ce poate să avea şi un aspect pozitiv, prin stimularea creditării în lei. În ceea ce priveşte riscul deprecierii leului, cu o inflaţie mică şi în scădere, spaţiul de manevră este mai mare şi ca dobândă, şi la nivel de curs. Cu un curs uşor mai depreciat, până la 4,4 lei/euro, nu văd efecte semnificative. Important să nu fie mai mult“, a adăugat Dumi­tru.
Economistul şef al Uni­Credit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, sesizează, dincolo de argu­mentaţia oficială, coincidenţa între momentul anunţului S&P şi reuşitele de a se împrumuta în piaţă ale Spaniei şi Italiei.
„Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar şi Moody's sau Fitch. Dar dacă Franţa îşi pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenţie de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A. Nu exclud o astfel de situaţie, dar această decizie nu va face decât să grăbească crearea unei agenţii de rating europene“, a atras spus Bucşa.
S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă.
Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul ţărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri - Germania, Olanda, Luxemburg și Finlanda.
Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă stabilă.

Oana Voinea
Citeaza acest articol pe saitul tau

Share |

Articol vizualizat de 747 ori

16 Ian 2012