Declaraţie şoc a lui Mark Mobius: Tiparniţa de bani amînă, nu evită crahul mondial

Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton AM, a declarat: Să salvezi băncile de la faliment este o greşeală, băncile trebuie lăsate să îşi asume pierderile. Capitalismul nu funcţionează pentru că guvernele salvează băncile lacome pe cheltuiala contribuabililor. Guvernele tipăresc bani pentru a salva băncile, însă această tipărire de bani nu împiedică un crah mondial, ci doar îl amînă. Tipărirea de bani creează inflaţie, iar inflaţia roade din economiile şi pensiile oamenilor de rînd.

Capitalismul nu funcţionează pentru că guvernele salvează băncile lacome pe cheltuiala contribuabililor, spune Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Asset Management. Franklin Templeton este unul dintre cei mai mari 20 de administratori de active din lume.
Băncile şi guvernele sînt în egală măsură vinovate de amploarea crizei datoriilor suverane. Primele pentru că au intoxicat economiile cu produse financiare complicate în goana după profituri, iar cele din urmă pentru că salvează băncile de propria lăcomie, pe cheltuiala oamenilor de rînd, a declarat Mark Mobius, supranumit şi gurul pieţelor emergente, într-un interviu acordat ziarului Financiar“. Criza datoriilor suverane a aruncat guverne, economii şi naţiuni la picioarele pieţelor financiare, aceleaşi pieţe pe care statele le-au salvat de la colaps în toamna anului 2008, cînd gaura deficitelor s-a lărgit cu trilioanele de dolari care au fost pompate în pieţe drept colac de salvare. Mai întîi Grecia, apoi Italia şi Spania. Nici Franţa şi nici Germania nu au scăpat de ameninţarea fără chip a investitorilor din pieţele financiare, care cer randamente tot mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni emise de aceste state şi a accepta astfel să le finanţeze economiile, evitîndu-se un colaps. Pentru a cîştiga timp, băncile centrale pompează din nou mii de miliarde de euro în pieţe, sperînd că astfel vor fi înduplecaţi investitorii, iar guvernanţii promit cu mîna pe inimă drastice măsuri de austeritate, pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a achita datoriile. Cu toate acestea, incertitudinea şi confuzia domină. Aceste vremuri sînt extrem de dificile şi confuze pentru un om de rînd, iar vina pentru asta o poartă toată lumea: băncile şi guvernele în egală măsură. Structura de bază a sistemului financiar este viciată şi s-a ajuns astfel în momentul în care băncile au creat şi vîndut produse derivate, cu consecinţe neştiute asupra sistemului şi care pot genera pierderi extinse. Guvernele sînt vinovate pentru că au permis băncilor să dezvolte aceste produse complicate, extrem de opace, al căror traseu în sistemul financiar este extrem de greu, dacă nu imposibil de urmărit“, a spus Mark Mobius. Grupul american este în topul celor mai mari 20 de administratori de active din lume, cu active în administrare de peste 670 miliarde de dolari, fiind o parte importantă a acestui sistem. Produsele derivate nu ar fi ajuns să se dezvolte la stadiul actual şi să reprezinte un pericol pentru sistemul financiar, dacă nu ar fi existat investitori, fonduri de investiţii care să le cumpere. Cu toate acestea, Mark Mobius este recunoscut drept un investitor tradiţionalist, dedicat investiţiilor în acţiuni şi îşi bazează decizia de investiţie pe vizitele la companii şi întîlniri cu managementul acestora. Pe de altă parte, produsele derivate permit investiţia în aur sau grîu sau în datorii ale unor ţări, fără ca investitorul să deţină un gram din marfa pe al cărui preţ pariază.

CDS-urile sînt bomba cu ceas din spatele pieţelor financiare
Mobius atrage atenţia că CDS-urile sau Credit Default Swaps, instrumente derivate, prin care datoriile sînt asigurate împotriva riscului de neplată, sînt extrem de toxice. Joi, 24 noiembrie, prima de risc pentru România, reflectată în cotaţiile CDS-urilor, a continuat să urce pînă la 485 de puncte procentuale (4,85%) şi a marcat o creştere de aproape 50 de puncte în ultima săptămînă. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plătească 485.000 de euro pentru a-şi asigura o expunere pe România de 10 milioane de euro contra riscului de default. Băncile au vîndut astfel de CDS-uri mult peste valoarea datoriilor pe care le asigură, astfel că dacă un stat nu şi-ar putea rambursa datoriile, banca ar avea de plătit prin aceste CDS-uri sume şi de 20 de ori mai mari decît valoarea datoriei nerambursate către investitori. Tocmai de asta se teme Banca Centrală Europeană şi face tot posibilul pentru ca Spania, sau Portugalia, sau alt stat din zona euro să nu intre în default, pentru că valoarea CDS-urilor legate de datoriile acestor state este uriaşă şi ar putea exploda direct în faţa băncilor. Pericolul din spate este mult mai mare, pentru că nu se ştie exact cîte astfel de CDS-uri au fost vîndute, cine le deţine, dar mai ales care este valoarea lor“, a mai spus Mobius.

Pierderile le suportă oamenii de rînd, nu marii investitori
El atrage atenţia că băncile nu ar trebui salvate de la faliment, ci lăsate să îşi asume pierderile, pentru că au investit în astfel de instrumente. Să salvezi băncile de la faliment este o greşeală, băncile trebuie lăsate să îşi asume pierderile. Capitalismul nu funcţionează pentru că guvernele salvează băncile lacome pe cheltuiala contribuabililor. Guvernele tipăresc bani pentru a salva băncile, însă această tipărire de bani nu împiedică un crah mondial, ci doar îl amînă. Tipărirea de bani creează inflaţie, iar inflaţia roade din economiile şi pensiile oamenilor de rînd. În Statele Unite ale Americii, dobînzile sînt la minimul istoric de 0%-0,25%, iar inflaţia este de peste 3%. Asta înseamnă că un contribuabil pierde bani în fiecare zi din depozitul său, în timp ce băncile cîştigă din spread-ul de dobîndă“, a continuat Mobius.

Soluţiile lui Mobius de ieşire din criză
Pentru a fi evitat un colaps, capitalismul trebuie să se schimbe, iar Mark Mobius vede salvarea în responsabilizarea băncilor pentru investiţiile pe care le fac şi în educarea financiară a oamenilor de rînd. Diviziile de investiţii şi de economii ale băncilor trebuie separate. Prin Legea Glass-Steagall, adoptată de Congresul american după marea criză din anii 30, băncilor le-a fost interzis să mai folosească banii deponenţilor pentru investiţii riscante şi speculative. Prevederile acestei legi au fost însă anulate, iar băncile se pot folosi de banii deponenţilor pentru a cumpăra CDS-uri sau alte produse extrem de complicate, să speculeze preţul aurului sau să parieze pe preţul oricărui alt activ. Bancherii trebuie să poarte responsabilitatea pentru banii pe care îi investesc, iar investind banii altora, bancherii nu îşi asumă nici o responsabilitate“, a continuat Mobius. O altă soluţie este transparentizarea, standardizarea şi listarea la bursă a produselor derivate, astfel încît riscul acestor instrumente financiare să fie cunoscut şi administrat. Şi mai importantă este însă educarea oamenilor de rînd: Băncile vor face tot posibilul să vîndă produse complicate, pentru că sînt extrem de profitabile. Oamenilor de rînd însă nu le pasă, nu sînt interesaţi să se informeze despre cum funcţionează produsele pe care băncile le vînd. O persoană obişnuită va accepta un card de credit dacă banca îi va spune: «Ia-l şi cheltuie banii. Nu trebuie să returnezi toţi banii imediat». Este însă o abordare greşită. Oamenii de rînd trebuie să se informeze. Cred că în şcoli ar trebui introduse lecţii de economie la vîrste cît mai fragede, încă din clasele în care elevii învaţă primele noţiuni de gramatică“, a conchis Mobius.

FranklinTempleton: Dobînzile mari înseamnă, de obicei, că băncile au probleme
Franklin Templeton este foarte prudent în relaţia cu băncile şi cînd vine vorba de banii Fondului Proprietatea: Vrem să fim prudenţi cu lichidităţile de care dispune Fondul şi să nu ne asumăm riscuri mari. Nu vrem să mergem cu banii la băncile care oferă cele mai mari dobînzi, pentru că acest lucru înseamnă de obicei că respectivele bănci au probleme“, a spus Greg Konieczny, managerul FP şi vicepreşedinte executiv la Franklin Templeton. În trimestrul al treilea, Fondul şi-a retras depozite în valoare de 80 milioane de lei de la Marfin Bank (Cipru) şi a mutat depozitele deţinute la Bancpost (Grecia) la o altă bancă, astfel că la finalul lunii septembrie lichidităţile de circa 300 milioane de lei ale FP erau depozitate la cele mai mari bănci din piaţă: BCR, BRD, Raiffeisen, ING, UniCredit.

roxana Pricop

sursa: ziarul tricolorul

Share |

Articol vizualizat de 1131 ori

28 Noi 2011