Cărţi interzise din motive sexuale ARS AMATORIA

Autor: Ovidiu (Publius Ovidius Naso)

Data şi locul publicării iniţiale: cca. 1 d.Chr., Roma; 1926, Anglia

Editor: John Lane Co. (Anglia)     /

Forma literară: colecţie de poezii

REZUMAT

Ars amatoria este un ghid pentru atragerea şi păstrarea unui membru de sex opus şi este compus din 3 părţi. Prima dă sfaturi înţelepte bărbaţilor în legătură cu modurile în care poţi cîştiga favorurile unei femei; a doua parte îi povăţuieşte pe bărbaţi, spunîndu-le cum să menţină stabil interesul femeilor şi a treia le spune femeilor cum să împlinească dorinţele senzuale ale bărbaţilor. Ovidiu oferă, de asemenea, sugestii despre îngrijirea corpului şi a feţei, despre căile măgulirii şi despre avantajele de a alege o doamnă mai matură. Criticii au observat asemănări între sfaturile lui Benjamin Franklin în Advice on Choosing a Mistress (Sfaturi pentru alegerea unei partenere) şi anumite pasaje din Ars Amatoria. Ovidiu, de asemenea, dă sfaturi femeilor despre cum să profite de avantajele lor, incluzînd modul în care să se prezinte în diferite situaţii. Sfaturile către bărbaţi sînt menite a-i pregăti să fie nişte prădători desăvîrşiţi, iar cele către femei - pentru a le pregăti a fi o pradă dorită.

ISTORICUL CENZURII

Ars amatoria pare să-i fi provocat probleme lui Ovidiu în anul 8 d.Chr., cînd Augustus l-a obligat să plece de la Roma în exil din motive politice, dar istoricii cred că şi conţinutul erotic al poemelor sale este unul din motivele care au dus la această situaţie. În 1497, la Florenţa, Ars amatoria a fost arsă împreună, cu operele lui Dante, pentru conţinutul său „imoral”, în cadrul campaniei de purificare condusă de Girolamo Savonarola. În 1564, opera a fost adăugată la lista cărţilor interzise de Indexul Tridentin la Roma, pentru că „trata subiecte depravate sau obscene”. În 1892, Ars Amatoria a fost implicată în litigiul din jurul falimentului Editurii Worthington Book Company. Executorul dorea să vîndă din bunurile companiei, printre care se aflau şi ediţii scumpe din traducerea lui Burton a celebrei 1001 de nopţi, Istoria lui Tom Jones de Fielding, Decameronul de Boccaccio, Heptameronul de Regina Margareta de Navarra, Gargantua şi Pantagruel de Rabelais, şi Confesiuni de Rousseau, pentru a plăti creditorilor din datorii, dar Anthony Comstock a intervenit pentru a opri aceasta. El a cerut ca textele să fie în mod oficial arse. În 1926, Oficiul Vamal al Statelor Unite din San Francisco a reţinut de la intrarea în ţară o nouă ediţie engleză a Cărţilor de Dragoste ale lui Ovidiu, ilustrată de Jean de Bosschere şi publicată de John Lane Company. Ediţia fusese limitată la numai 300 de exemplare şi fusese deja epuizată. Cartea a fost interzisă pînă cînd un pasaj dintr-un amendament la Legea Vămilor a relaxat restricţiile la importurile de clasici străini.

NICHOLAS J. KAROLIDES,

MARGARET BALD,

DAWN B. SOVA

Share |

Articol vizualizat de 1136 ori

13 Sep 2011