Calendar - 10 august

Evenimente

* 955: Bătălia de la  Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai puţin Saxonia), îi înfrînge definitiv pe unguri, care de la această dată nu mai întreprind nici un atac în Germania;

* 1500: Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a dăruit Mînăstirii Putna marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală, de o valoare deosebită. În colţurile lucrării sînt portretele votive ale lui Ştefan şi  Mariei Voichiţa;

* 1534: A început zidirea Bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareş;

* 1675: A fost înfiinţat „Observatorul Astronomic de la Greenwich”. În 1948, Observatorul a fost transferat în Castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a Observatorului, construită de Wren, s-a păstrat pînă în prezent şi este înconjurată de un parc în centrul Londrei;

* 1792: Revoluţia Franceză: Poporul cucereşte Palatul Tuileries. La prînz, castelul este luat cu asalt. Adunarea Naţională decide că regele este suspendat din funcţiile sale şi că francezii vor alege o nouă Convenţie Naţională, a cărei misiune este să fondeze o naţiune nouă - „a doua revoluţie”;

* 1864: Guvernul Român a contractat cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobîndă de 7%) garantat cu veniturile vămilor;

* 1875: Este pusă piatra fundamentală a Castelului Peleş, din Sinaia (10/22 august);

* 1913: Pacea de la Bucureşti, care consfinţeşte sfîrşitul războiului şi înfrîngerea Bulgariei. Grecia şi Serbia îşi împart Macedonia, iar România anexează Cadrilaterul;

* 1919: În cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, aceştia îşi dau acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia;

* 1920: Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sevres, Turcia pierde patru cincimi din teritoriul său;

* S-a semnat, la Sevres, Tratatul de Pace dintre Antanta şi Imperiul Otoman. Se recunoşteau inclusiv noile graniţe ale României. Tratatul nu a intrat în vigoare;

* 1945: Japonia cere pace şi capitulează peste 4 zile; astfel se încheia cel de-al ll-lea război mondial;

* 1974: Portugalia recunoaşte Independenţa Guineei-Bissau;

* Este inaugurată Sala Polivalentă din Bucureşti;

* 1995: A fost semnat acordul parţial israeliano-palestinian privind extinderea autonomiei în Cisiordania (Taba; 10-11 august).

Naşteri

* 1709: Johann Georg Gmelin, explorator german; în 1735, într-o călătorie în Siberia, a descoperit permafrostul, subsolul îngheţat permanent, (d. 20 mai 1755);

* 1740: John Frere, arheolog englez; în 1790 a descoperit unelte de silex, pe care le-a considerat făcute de oameni preistorici (d. 12 iulie 1807);

* 1844: Ştefan Călinescu, preot şi profesor român, autor de manuale didactice (d. 6 martie 1921);

* 1864: Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom, conducător al primului institut zootehnic din România (d. 15 ianuarie 1922);

* 1865: Alexandr Konstantinovici Glazunov, compozitor, dirijor şi pedagog rus (d.21 martie 1936);

* 1874: Herbert Clark Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA: 1929-1933 (d. 1964);

* 1878: Alfred Doblin, scriitor şi medic german (d. 26 iunie 1957);

* 1884: Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român (d. 1935);

* 1902: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel în 1948 (d. 29 octombrie 1971);

* 1913: Wolfgang Paul, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1993);

* 1912: Jorge Amado, scriitor brazilian (d. 2001);

* 1914: Witold Malcuzynski, pianist polonez (d. 17 iulie 1977);

* 1927: Barbu Cioculescu, poet, memorialist şi publicist român;

* 1929: Tamara Buciuceanu-Botez, actriţă româncă de teatru şi film;

* 1937: Dan Laurenţiu (Laurenţiu Ciobanu), poet şi eseist român;

* 1960: Antonio Banderas, cîntăreţ şi actor spaniol;

* 1962: Horia Gârbea, scriitor român;

* 1971: Roy Keane, fotbalist irlandez;

* 1973: Javier Zanetti, fotbalist argentinian.

Decese

* 1759: Regele Ferdinand al VI-lea al Spaniei (n. 1713);

* 1802: Franz Aepinus, fizician şi matematician german; cercetări în domeniul electricităţii şi magnetismului (n. 1724);

* 1895: Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, biochimist german; în 1862 a preparat o formă cristalină de hemoglobină. În 1871 a descoperit invertaza, o enzimă care grăbeşte conversia zahărului în glucoza şi fructoză (n. 1825);

* 1896: Otto Lilienthal, inginer german. În 1877 a conceput primul planor cu aripi arcuite ca ale păsărilor. În 1895 a realizat şi a zburat, împreună cu fratele său, Gustav, cu primul planor care se poate ridica mai sus decît înălţimea de la care şi-a luat avînt. A murit un an mai tîrziu, ca urmare a prăbuşirii planorului cu care zbura (n. 1848);

* 1915: Henry Moseley, fizician englez. În 1913 a dedus locurile ocupate de elementele chimice în tabelul periodic cu ajutorul spectrelor acestora. A formulat legea numărului de electroni: numărul de electroni al unui element chimic corespunde cu numărul său atomic (n. 1887);

* 1963: Corneliu Micloşi, inginer român, membru al Academiei Române (n. 1887);

* 1981: Vasile Brătulescu, pictor român (n. 1916);

* 1984: Virgil Mazilescu, poet şi traducător român (n. 1942);

* 2003: Constantin Galeriu, preot, profesor de teologie român (n. 1918);

* 2003: Jacques Deray, regizor francez (n. 1929).

Sărbători

* Sf. Mc. Arhid. Lavrentie; Sf. Mc. Xist, Ep. Romei, şi Ipolit (Calendar Ortodox);

* Ecuador: - Ziua Naţională - aniversarea proclamării Independenţei - 1809.

Share |

Articol vizualizat de 1098 ori

10 Aug 2011