Statul favorizează „Loteria Română” în „Afacerea păcănelelor”. Consiliul Concurenţei a sesizat discriminarea, dar Ministerul Finanţelor face pe prostul pe tarlaua jocurilor de noroc! (I)

Jocul la păcănele a devenit una dintre bucuriile multora dintre români care se eliberează de stres, printre altele, şi încercîndu-şi norocul la maşinăriile în care zornăie o grămăjoară de bănuţi. Industria jocurilor de noroc s-a dezvoltat, în ultimii ani, nu numai în România, ci peste tot în lume. Dar asta nu înseamnă că, o dată cu dezvoltarea acestei industrii, statul nu şi-a sporit încasările. Nici vorbă. Suge cît poate, printr-o legislaţie extrem de stufoasă în care îţi prinzi urechile şi, mai mult decît atît, prin grija Parlamentului făcător de legi, cu iniţiator legislativ Ministerul Finanţelor, ţine cu propriul „braţ” din acest domeniu, deci cu Loteria Naţională, căreia i-a făcut un scut de protecţie „paternal”. Subiectul legat de practicile neloiale făcute de stat în acest domeniu, în care organizatorii de pariuri privaţi au probleme majore legate de modul în care se aplică ecuaţiile fiscale ce decurg dintr-o lege ambiguă, este mult mai amplu. Prima „fisură” din acest teritoriu al hazardului – cum îl numesc specialiştii – se referă la sloturile de pe piaţa naţională. Unele aparţin Loteriei, favorizată de lege la acest capitol, altele – identice - aparţin operatorilor privaţi. Singura diferenţă ţine de denumire. E ca la gemenii identici, doar că pe unul îl cheamă Vasile şi pe altul Gheorghe.

Cu toate că arată identic, deşi se bazează pe aceleaşi reguli de joc şi se ghidează după aceleaşi norme, maşinăriile numite „păcănele” din aria de acţiune a Loteriei Naţionale au un regim de autorizare separat de cel al operatorilor privaţi de pe piaţă. Consumatorul – atenţie – nu a detectat nici o diferenţă. La fel, şi Biroul Român de Metrologie Legală le consideră identice. Informaţia e sigură, din interiorul acestei instituţii, deoarece verificările tehince de acest gen, care sînt realizate anual, nu sînt făcute publice. Cu toate acestea, legislaţia a fost făcută şmechereşte de către capetele luminate ale Ministerului Finanţelor, ca iniţiator legislativ, şi de cele la fel de sclipitoare, ale Legislativului, în aşa fel încît Compania Naţională „Loteria Română” să-şi poată spori bugetul printr-un favoritism care pînă azi a funcţionat. Mai precis, în lege, statul a botezat „păcănelele” Loteriei cu numele „videoloterii”, ca să le departajeze clar de „păcănelele” operatorilor privaţi, care se numesc sloturi. De ce credeţi că statul a gîndit o asemenea diferenţiere de denumire? Degeaba? Ei bine, nu. A avut un interes ascuns, care face bine statului pe termen lung, dar aduce prejudicii operatorilor de piaţă privaţi. Numindu-le altfel, adica videoloterii, acestea au un sistem preferenţial. Conform legii, operatorii privaţi sînt nevoiţi să perceapă o taxă de intrare la „păcănele” (sloturi) în valoare de 5 lei. În schimb, sloturile Loteriei, identice cu ale operatorilor privaţi, sînt cu intrarea „la liber”, pentru că legea le exclude, prin botezul făcut sub altă denumire. Ca atare, vorbim aici de un cadru total neconcurenţial, în care Loteria nu are nici o vină, vina fiind clar a Legiuitorului! Ca să fie mai clar, este ca şi cum un negustor cu pile la stat ar vinde vin alb şi ar primi denumirea de vinus albiconus, denumire pentru care legea nu ar mai specifica nici o taxă!

Cu toate că Ministerul Finanţelor cunoaşte această situaţie, nu face nimic. Dimpotrivă, ne-a transmis, într-un sictir total, în interiorul raspunsului la o solicitare a noastră bazată pe mai multe întrebări, după mai bine de o lună de zile, următoarele:

Întrebare Luju.ro: De ce sloturile Loteriei Natţonale nu sînt autorizate ca şi sloturile celorlalţi operatori din piaţă şi din acest motiv Statul Român pierde pentru că, nefiind considerate slot-machines, Loteria Română nu percepe taxa impusă celorlalţi operatori, care este de 5 lei/jucător?

Ministerul Finanţelor: Precizăm că în conformitate cu art.18 alin.(1) din O.U.G. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, Companiei Naţionale „Loteria Româna” - S.A. i se încredinţează, în calitate de unic organizator, pe întreg teritoriul ţării, organizarea şi exploatarea de jocuri loto şi pariuri mutuale, astfel cum sînt definite la art. 10 alin. (1), inclusiv prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip Internet, sistemelor de telefonie fixă sau mobilă.

Prin art.71 alin.(1) litera d) din HG nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, se precizează: „în intelesul ordonanţei de urgenţă şi al prezentei hotărîri, în categoria jocurilor loto sînt incluse, fără a se limita la acestea, următoarele tipuri de jocuri:

d) videoloteria - joc tip loto prin care se obţin aleatoriu cîştiguri, rezultatul participării la joc fiind relevat jucătorului prin intermediul terminalului de videoloterie, dexteritatea sau abilitatea jucătorului neavînd nici o influenţă/relevanţă în obţinerea cîştigului. Jocul de videoloterie se realizează printr-o reţea unitară de terminale cu circuit închis, care funcţionează numai conectate on-line la un sistem central la nivel naţional. Sistemul central asigură activarea, monitorizarea permanentă a terminalelor, centralizarea datelor şi validarea automată a cîştigurilor acordate jucătorilor. Validarea şi acordarea cîştigului nu implică terminalul utilizat de jucător.

Avînd în vedere cele prezentate, Compania Naţională „Loteria Română” - S.A. are dreptul să exploateze aparatele tip videoloterie, definite la art.71 alin.(1) litera d) din HG nr.870/2009.

Precizăm, de asemenea, că taxa de acces în valoare de 5 lei se aplică jocurilor de noroc tip slot-machine definite la art.10 alin.(1), litera d) din OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, conform art.13, alin.(4) din acelaşi act normativ. (Va urma)

Share |

Articol vizualizat de 1343 ori

24 Mai 2011