Puterile speciale (VII)

- Şi ce haine purtam? 1-a întrebat Papa.

Episcopul i-a descris Papei perfect hainele pe care le-a purtat în acea dimineaţă, în timp ce se afla în biroul său.

După ce şi-a recuperat complet sănătatea, experienţele psihice au continuat. El a prezis mai multe evenimente, inclusiv atacurile de cord ale altor doi oficiali ai Bisericii.

Putem spune oare că aceste experienţe psihice sînt generate doar de amplificarea capacităţii intuitive ale celor care trec prin experienţe în apropierea morţii? Mi-e greu să spun, cu atît mai mult cu cît conceptul de puteri psihice este destul de greu de înţeles pentru majoritatea oamenilor. Eu nu îmi înţeleg nici măcar propriul caz. Cum a fost posibil ca o lovitură de trăsnet primită în cap şi o călătorie în lumea spirituală să mă transforme într-un medium? M-am gîndit de sute de ori la această întrebare, dar tot nu am ajuns la o concluzie limpede. Este oare posibil ca orice experienţă în apropierea morţii să conducă la apariţia unor puteri ieşite din comun, cum ar fi citirea minţii altor oameni şi perceperea viitorului? Înainte ca acest lucru să mi se întîmple personal, aş fi rîs dacă cineva mi-ar fi spus acest lucru. De fapt, aş fi rîs chiar dacă cineva mi-ar fi spus că un om se poate întoarce din moarte... La ora actuală, întrebarea mă preocupă însă în permanenţă. Din fericire, ea i-a preocupat în ultimul timp şi pe alţi oameni, iar unii dintre ei au venit cu anumite răspunsuri surprinzătoare. În anul 1992, dr. Melvin Morse a publicat rezultatele unui studiu important referitor la experienţele în apropierea morţii, într-o carte intitulată „Transformat de lumină“. În acest studiu, dr. Morse a examinat în detaliu sute de oameni care au supravieţuit unor experienţe în apropierea morţii. Folosind teste psihologice standard, el a descoperit într-adevăr că toţi aceştia au trăit ulterior experienţe psihice verificabile, într-o măsură mai mare decît oamenii obişnuiţi. Potrivit studiului său, ei au trăit de mai bine de patru ori mai multe astfel de experienţe decît oamenii obişnuiţi. Majoritatea acestor experienţe psihice sînt simple şi lipsite de semnificaţii profunde. Spre exemplu, mulţi oameni au premoniţii legate de apelurile telefonice. Ei le spun unui coleg sau unui membru de familie că cineva urmează să sune, după care persoana respectivă chiar sună. De regulă, aceste apeluri provin de la alţi membri de familie, dar se poate întîmpla să provină şi de la oameni de care nu au mai auzit de ani de zile. Dat fiind că apelurile sînt anunţate înainte de producerea evenimentului, ele reprezintă experienţe psihice verificabile. Cele mai multe experienţe descrise în cartea doctorului Morse sînt însă mult mai profunde decît nişte simple apeluri telefonice. De pildă, o femeie a visat odată că fratele ei sîngera în partea laterală şi în zona mîinilor, şi că striga după ajutor. Dimineaţa, ea le-a povestit celorlalţi membri de familie visul avut, dar aceştia i-au spus să îl dea uitării, întrucît nu fusese decît un coşmar. După cîteva zile, fratele ei a fost rănit de nişte hoţi exact în zonele respective. În studiul său, dr. Morse citează zeci de poveşti de genul acesta. Departe de a le ignora sau de a le trece în categoria coincidenţelor, el preferă să le examineze în detaliu şi ajunge la concluzia că ele atestă faptul că experienţele în apropierea morţii amplifică proprietăţile psihice ale oamenilor. Nimeni nu ştie însă de ce se întîmplă acest lucru. Cel puţin deocamdată. Unii oameni cred că există în interiorul creierului o zonă responsabilă de comunicările psihice, care devine foarte sensibilă în urma experienţelor în apropierea morţii. Alţii (printre care se numără şi Freud) cred că, înainte de a începe să folosească vorbirea, oamenii comunicau într-o manieră psihică şi că această capacitate este resuscitată de experienţele în apropierea morţii. Personal, nu ştiu de ce am căpătat aceste puteri paranormale şi nici de ce alţi oameni care au trecut prin experienţe în apropierea morţii le-au căpătat la rîndul lor. Ceea ce ştiu este că fenomenele ciudate şi inexplicabile se întîmplă de cînd lumea. În mare măsură, noi trăim într-o lume care reprezintă un mister. Negarea acestuia ar echivala cu negarea lumii în sine. (Sfîrşit)

DANNION BRINKLEY şi PAUL PERRY

Share |

Articol vizualizat de 790 ori

01 Aug 2011