Noul an şcolar, şi mai sărac (II)

Noutatea absolută pentru noul an şcolar este evaluarea tuturor elevilor la început de an şcolar şi la sfîrşitul acestuia. Cît ştiu elevii la început de an şi cum evoluează pînă la încheierea lui vor fi trecute în „foaia de parcurs”, nu în catalog, iar rezultatele îi vor ajuta pe directorii şcolilor să aibă o imagine reală a tuturor elevilor, iar părinţii să ştie ce nivel au copii lor. O cauză a rezultatelor de la Bacalaureat a reprezentat-o, în opinia autorităţilor, şi numărul mare de absenţe, astfel că Ministerul Educaţiei a impus din toamnă controlul riguros al absenţelor elevilor, dar şi ale cadrelor didactice. Elevii au adunat în primul semestru al anului şcolar 2010-2011 peste 30 de milioane de absenţe, echivalentul a 3.457 de ani de absenţe, majoritatea la liceeni, situaţie care s-a reflectat şi în rezultatele slabe de la Bacalaureat. Schimbarea esenţială în anul şcolar 2011-2012 este una de atitudine generală, este de părere ministrul Daniel Funeriu. Şi pentru că s-a stabilit că sînt probleme la citirea şi înţelegerea unui text, elevii vor avea din acest an şcolar oră specială de lectură.

Schimbări au fost aduse şi în configuraţia ciclurilor de învăţămînt. Elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012 vor sta în gimnaziu 5 ani, inclusiv în clasa a IX-a. La sfîrşitul acestui ciclu vor susţine evaluarea naţională obligatorie care conţine 5 probe, respectiv 6 pentru minorităţi, şi admiterea în liceu organizată la nivelul şcolii. De asemenea, elevii care în acest an şcolar intră în clasa a VIII-a vor susţine la sfîrşitul liceului examenul de Bacalaureat de tip nou, aşa cum prevede Legea Educaţiei. Măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului „finanţarea urmează elevul” se aplică, potrivit Legii Educaţiei, din anul 2012. Şi tot din 2012 trebuia ca Educaţia să primească 6% din PIB. Numai că Executivul a anunţat clar că nu sînt bani, iar măsura alocării a 6% din PIB se amînă pentru 2013, tot aşa cum s-a amînat continuu alocarea a 4% din PIB, deşi fosta lege prevedea clar acest lucru.

Noul an şcolar va începe şi cu 1.500 de şcoli mai puţin, desfiinţate în mandatul ministrului Daniel Funeriu. Este vorba de acele şcoli „ghetouri educaţionale”, cum le numea ministrul Educaţiei, sau de unităţi care au prea puţini elevi ca să poată funcţiona în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, în acest an şcolar elevii vor învăţa în aproximativ 6.500 de unităţi de învăţămînt cu personalitate juridică, cu 25% mai puţine decît în anul şcolar precedent. La început de an şcolar, majoritatea şcolilor au autorizaţie sanitară sau sînt pe punctul de a obţine aceste avize. La fel de bine stăm şi la capitolul cadre didactice, autorităţile anunţînd că nu se pune problema să nu fie personal la clase. Dar, din păcate, profesorii nu vor avea nici în 2012 mai mulţi bani. „Astea ne sînt resursele”, se scuză autorităţile. Dacă însă vor avea timp, profesorii ar putea să-şi rotunjească veniturile la plata cu ora sau, de ce nu, cu eternele meditaţii, mai ales că de anul viitor cu examenele nu mai este de glumit. Indiferent de cît de bună sau modernă ar fi şcoala, fără oameni de calitate, dăruiţi meseriei este greu de crezut că s-ar putea avansa prea mult. Elevii trebuie să capete plăcea de a învăţa, profesorii – răbdarea de a-i instrui, iar familia – grija pentru educaţia copiilor. Clopoţelul a sunat din nou pentru a chema şcolarii, iar politicienii folosesc din nou ocazia pentru a arăta că sînt „alături de şcoala românească”, din păcate doar pentru o zi. (Sfîrşit)

ELVIRA GHEORGHIŢĂ

Share |

Articol vizualizat de 537 ori

13 Sep 2011