Lista Tezaurului României (II)

Despre celelalte bunuri ale acelui tezaur – acţiuni, obligaţiuni, titluri de credit etc., cele mai valoroase de altfel – nu se mai vorbeşte nimic şi nici despre cele aproape 200 de tone de aur luate de ruşi în 1947. Revenim în 1956, cînd URSS ne restituie „Cloşca cu puii de aur”, un număr de piese din tezaurele bisericilor şi 1.350 de picturi şi gravuri. Cantitatea de aur restituită în acel moment cîntărea 33 de kilograme. În 1965, Ceauşescu merge la Brejnev, preşedintele de atunci al URSS, şi cere restul tezaurului din 1917. Brejnev se enervează şi spune că acel tezaur a fost plimbat prin toată Rusia şi s-a mai pierdut din el pe drum. Cităm: „O parte din aur a fost jefuit de armatele ţariste, care probabil l-au dat ţărilor străine”. Liderul sovietic a cerut insistent renunţarea la acest litigiu, spunînd că, dacă dezgroapă el morţii, poate scoate România cu mari datorii faţă de URSS. Dar Ceauşescu nu s-a lăsat, iar litigiul a rămas deschis.

De la al II-lea război mondial şi pînă astăzi, cantitatea de aur deţinută de Banca Naţională a României a avut următoarea fluctuaţie:

1944: 244,9 tone

1953: 53,1 tone,

1969: 111 tone

1972: 64,4 tone

1983: 118,7 tone

1987: 42,2 tone

1997: 93,4 tone

2008: 107 tone.

Lista tezaurelor descoperite în România

Tezaur funerar roman (Mormîntul de la Neptun, judeţul

Constanţa)

Descoperit în anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Într-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei nobile cu un bogat inventar, printre care obiecte din sticlă, lemn şi os, încălţăminte, oglinzi din bronz, resturile unui instrument muzical din lemn şi diadema de aur. Muzeul de Istorie Constanţa .

Tezaur funerar roman din Constanţa (anticul Tomis)

Descoperit în 1986 în necropola tomitană. Conţine peste 60 de obiecte de podoabă de aur. Muzeul de Istorie Constanţa.

Cercei elenistici de aur

Secolul al II-lea î. Chr. Descoperiţi la Mangalia, judeţul Constanţa. Se află la Muzeul de Istorie Constanţa.

Tezaurul de la Galeşu, Poarta Albă, judeţul Constanţa 

Descoperit în 1951, este compus din 2 manşoane din aur tronconice, probabil diademe. Datare – prima vîrstă a fierului, anul 500 î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Crucea de aur – Histria, judeţul Constanţa

Artă romano-byzantină, Secolul al VI-lea d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Cruce, comuna Jijia, judeţul Tulcea

Descoperită în 1950 în fosta cetate romano-byzantină Dinogetia, în straturile aparţinînd Secolului al X-lea d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Inel din aur, descoperit în 1954 în cetatea Dinogetia, împreună cu alte 3 inele de aur

Artă byzantină din Secolul al XI-lea d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Pietroasa, Buzău, cunoscut şi sub numele „Cloşca cu puii de aur”

A fost descoperit în 1837. Iniţial, depozitul a avut 22 de obiecte, dintre care autorităţile au recuperat doar 12, în greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din vase şi podoabe de lux lucrate în epoci diferite, dar apropiate. Au aparţinut, probabil, unei căpetenii „barbare” de origine germanică din Secolul al V-lea, respectiv Athanaric, regele vizigoţilor. Faimoasa comoară a avut parte, de la descoperire, de numeroase „aventuri”, fiind descompletată, recuperată, furată şi parţial distrusă în 1875, salvată de la incendiu în 1876, restaurată la Berlin, plecată la Moscova între anii 1917 şi 1956. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Diadema princiară getică de la Buneşti, judeţul Vaslui

Descoperită în cetatea geto-dacă de aici în 1984. Bijuteria, fără echivalent în România, este, probabil, un obiect de import. Secolele IV-II î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Diadema hunică de la Gherăseni, judeţul Buzău

O altă diademă asemănătoare a fost descoperită şi la Buhăieni, judeţul Iaşi. Ambele sînt datate în primul sfert al veacului al V-lea d. Chr. Muzeul Judeţean Buzău.

Tezaurul de la Brad, judeţul Bacău

La Brad s-a descoperit în 1982 un important tezaur de obiecte din os, cupru, dar şi 2 mici discuri din aur. Discurile sînt cele mai vechi obiecte din aur, au fost făurite cu 7.000 de ani în urmă şi apartin Culturii Cucuteni A. Muzeul din Roman.

Tezaurul de la Băiceni, comuna Cucuteni, judeţul Iaşi

A fost descoperit întîmplător în 1959. Artă traco-getică din Secolul al IV-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Stînceşti, judeţul Botoşani

Descoperit într-o aşezare getică în timpul unor excavaţii în 1960, este datat în Secolul al V-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Rădeni, judeţul Neamţ

În 1966 s-au descoperit 3 ceşti cu toarte, din aur, unice pe teritoriul României. Secolul V î. Chr. Muzeul din Neamţ.

Tezaurul de la Tufalău, comuna Boroşneul Mare, judeţul

Covasna

Descoperit în 1840, tezaurul era depus într-un vas de ceramică şi avea greutatea de 3 kilograme. Alcătuit din aproximativ 300 de obiecte şi podoabe, a fost ulterior risipit sau pierdut, doar o mică parte fiind salvată. În mod deosebit se remarcă toporul din aur. Secolul al VIII-lea î. Chr. Se află la Muzeul de Istorie din Viena.

Brăţara de la Pipea, comuna Nadeş, judeţul Mureş

A fost făurită în Secolul al V-lea î. Chr. Se află la Muzeul Naţional din Budapesta.

Brăţara de aur de la Vlad, judeţul Braşov

Se află la Muzeul de Istorie din Viena. Încă 2 brăţări

asemănătoare, găsite tot în Transilvania, se află la Muzeul Naţional din Budapesta.

Coiful getic de aur de la Poiana-Coţofeneşti, judeţul Prahova

Descoperit întîmplător în 1928, este un coif de ceremonie de tip getic, bogat decorat prin ciocănire. Secolul al IV-lea î. Chr. Se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Cercel de aur, Buzău

Este artă romano-byzantină din Secolele IV-V. Se află în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul funerar de la Hîrşova, judeţul Tulcea

Descoperit în necropola romană de la Hîrşova (anticul Carsium), în 1987. Cuprinde fibule şi aplice de aur ce au aparţinut unui ofiţer roman de rang înalt şi familiei sale – Secolul al IV-lea d. Chr. Se află la Muzeul de Istorie Constanţa.

Pandativ - Gumelniţa, judeţul Călăraşi

Mileniul III î. Chr. Se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Turnu Măgurele, judeţul Teleorman

Este un ansamblu de piese descoperite în 1880. Secolul al V-lea. Se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Perşinari, judeţul Dîmboviţa

Descoperit în 1954, cuprinde 11 pumnale şi un fragment de spadă de tip micenian. Epoca de mijloc a bronzului - Secolul al XVI-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Diadema de nuntă de la Goranu, judeţul Vîlcea

A fost descoperită în 1980. Este o piesă de import din Vestul Europei – Secolul al XII-lea. Se află în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.

Podoabele de la Curtea de Argeş

În 1926 a fost descoperit, în interiorul Bisericii Sf. Nicolae Domnesc, un mormînt voievodal intact, nejefuit de-a lungul timpului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod între 1364-1366), mormîntul păstra părţi din veşmîntul cu care acesta fusese îngropat. Cel mai frumos obiect este paftaua de aur a centurii. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Şmig, comuna Aţel, judeţul Sibiu

Aparţine epocii bronzului (Secolul al XV-lea î. Chr.). Unele piese sînt păstrate la Muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul Naţional din Bucureşti şi o parte la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Brăţară de aur descoperită într-un loc necunoscut din Transilvania

Epoca de mijloc a bronzului, aproximativ Secolul al XVI-lea. Se păstrează la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.

Tezaurul de la Moigrad, judetul Sălaj

Descoperit înainte de 1912, se compune din 4 piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la noi în ţară. Această piesă este realizată prin ciocănire şi decupare din aur nativ. Prima jumătate a Mileniului al IV-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Sărăsău, judeţul Satu Mare

Tezaur bogat din Secolele X-VII î. Chr. Este împrăştiat pe la mai multe muzee. O piesă se află la Muzeul de Istorie din Budapesta.

Diademele de la Sărmăşag, judeţul Sălaj

Descoperite în 1900, sînt 4 diademe şi alte 3 mici artefacte. Epoca de mijloc a bronzului – Secolul al XVI-lea î. Chr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca.

Tezaurul din primul mormînt princiar de la Apahida, judeţul Cluj, zis al lui „Omharus”

Descoperit în 1989. S-au găsit podoabe de veşmînt şi harnaşament ce au aparţinut probabil unui important personaj de neam germanic-gepid. A doua jumătate a Secolului al V-lea d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Velţ, judeţul Sibiu

Descoperit în 1905, într-un mormînt. Obiectele au aparţinut, probabil, unei căpetenii germanice. Secolul al V-lea d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Brăţările dacice de aur

Descoperite în zona Sarmisegetuza Regia (Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara) prin braconaj arheologic, în anii 2000 – 2001, în două locuri diferite şi comercializate ilegal. Statul Român a recuperat, pînă în ianuarie 2008, 9 din cele 15 brăţări descoperite. Aparţin epocii dacice clasice, Secolele I î. Chr. - I d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Săcuieni, judeţul Bihor

Descoperit în 1927, cuprindea atunci 8 falere de aur, dintre care au ajuns la noi doar 3 şi jumătate. Secolul al X-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Grăniceni, judeţul Arad

Descoperit înainte de 1909, este compus din 3 falere mari din aur din Secolul al VIII-lea î. Chr.

Plăcuţele votive de la Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara

Descoperite în 1986 în complexul termal antic, cele 8 plăcuţe sînt dedicate unor zeităţi protectoare şi tămăduitoare ale apelor. Secolele II-III d. Chr. Muzeul din Deva.

Tezaurul de la Pecica-Rovine, judeţul Arad

Descoperit în 1938, este compus din 48 de conuri din tablă de aur, găurite pentru a fi înşirate pe un şnur, şi o mică faleră – Secolul al VII-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurele de kosoni - Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara

Între anii 1992-2001, braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de monedă de aur de tip koson, cunoscute doar pe teritoriul Transilvaniei, din zona Munţilor Orăştiei. Imitau denarii romani republicani emişi de Brutus, dar cu adaosul „Koson”. Probabil că aceste monede au fost bătute de un suveran dac, dar în condiţii încă neelucidate. Secolul I î. Chr. Se găsesc în diverse muzee, colecţii particulare şi bănci.

Tezaurul de la Ostrovul Mare, judeţul Mehedinţi

Descoperit în 1921, este format din 33 de falere, 10 inele şi 3 brăţări. Epoca de mijloc a bronzului – Secolul al XVI-lea. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Hinova, judeţul Mehedinţi

A fost descoperit în 1976, are o greutate de 5 kilograme şi e compus dintr-un număr mare de obiecte de podoabă. Secolul al VIII-lea î. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul al II-lea de la Apahida, judeţul Cluj

Descoperit în două etape, între 1968-1969, într-un mormînt al unei prinţese gepide. Conţine podoabe de veşmînt, aplice de harnaşament, veselă de sticlă decorată cu foi de aur. Secolul V d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Someşeni, judeţul Cluj

Descoperit în 1956-1957, este tezaurul funerar al unei prinţese gepide creştine. Bijuteriile erau produse în Imperiul Roman, special probabil pentru a le oferi conducătorilor germanici. A doua jumătate a Secolului al V-lea d. Chr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Inel de aur – Turda, judeţul Cluj

A fost descoperit în 1996 în mormîntul unei prinţese gepide, în interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V d. Chr. Muzeul de Istorie Turda.

Lingou roman de aur – Feldioara, judeţul Braşov

A fost descoperit în 1880, are o greutate de 393,2 grame şi este datat între anii 379-380 d. Chr., după una din ştampile, ce reprezintă 3 împăraţi romani. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Tezaurul de la Biia, judeţul Alba

Descoperit în 1845, constă într-o cană ritualică şi o brăţară din Secolul al VII-lea î. Chr. O piesă se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, iar alta la Viena.

Tezaurul de la Fitireaz, judeţul Arad

A fost descoperit în Secolul al XIX-lea şi este format din 16 brăţări de aur cu capetele terminate în spirale. Secolul al VII-lea î. Chr.

Tezaurul de la Sînnicolau Mare, judeţul Timiş

Descoperit în 1799, este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul României. Format din 23 de vase, cîntareste aproape 10 kilograme. Studiile recente arata ca vasele ar fi fost eralizate de atelierul unui mester persan de traditie sassanida, comandate fiind de niste conducatori protobulgari care stapîneau asupra Banatului în veacul al X-lea d.Chr. Obiecte se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurele de la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj

Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandative simbolice, 13 medalii romane transformate în medalioane şi alte obiecte. Se află la Muzeul din Viena.

Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 brăţări şi alte fragmente datate la începutul Secolului al V-lea d. Chr. Se află la Muzeul din Budapesta. (Sfîrşit)

IOANA MARGHITA