Şi să nu credem în numerologie? LA 4.4.44, AVIAŢIA AMERICANĂ A FĂCUT MASACRU ÎN BUCUREŞTI (III)

Ca urmare a atacurilor aeriene s-a decis „suspendarea schimbării denumirii străzilor, lucrarea urmînd a se definitiva după război“. Ca urmare a acestui ordin dat de ministrul de Interne, Primăria a decis ca „toate schimbările făcute după 1 ianuarie 1942 să fie revocate, revenindu-se la vechea denumire“. Acest proces începuse oricum mult prea devreme, la începutul războiului, doar după primele victorii, ori era de aşteptat ca războiul să ţină mult, cu rezultate schimbătoare. Activitatea aceasta se va relua după război, însă de către guvernul de stînga, Petru Groza. După o întrerupere de 20 de zile, din cauza avariilor făcute de bombardamentul din 4 aprilie, Gazeta Municipală şi-a reluat activitatea pe 30 aprilie. Pe prima pagină era articolul intitulat: „La datorie”, în care se menţiona: „Nici în timp de pace vremurile nu sînt sub cîrma omului, dar acum! Reluînd firul apariţiilor, astăzi mulţumim Domnului că ne-a învrednicit să ne îndreptăm iar gîndul nostru către cititori. Slujitorii condeiului nu au dreptul să se îndepărteze de cititor acum, cînd tot ce este român înfruntă cea mai grea încercare din cîte au fost sortite vreodată neamului românesc“. Muzeele oraşului au fost transformate în adăposturi. Iată atmosfera celui în care se afla profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş: „În timpul alarmelor se adună în adăpostul unuia din muzeele importante ale Capitalei, printre lăzile cu obiecte mai puţin preţioase, fiindcă cele mai preţioase au fost evacuate, întregul personal al instituţiei, ca şi al celor din vecinătate. Toţi se aşezau la locurile lor şi ascultau într-o linişte calmă, desăvîrşită, pasagii din Evanghelie, citite de profesorul Samurcaş. Cînd se auzeau detunăturile bombelor căzute în vecinătate, asistenţa intona «Christos a-nviat!»“. În pofida faptului că oraşul devenise teatru de război, Primăria Municipiului Bucureşti a decernat, ca şi în anii trecuţi, premiile pentru literatură. Pe primul loc s-a situat poemul sugestiv intitulat „Bucureşti”. Într-un an cînd oraşul trecea prin încercări fără precedent, este semnificativă premiera poemului care face un elogiu versificat cetăţii lui Bucur. Aviatorul american Bragdon a reuşit performanţa de a evada dintr-un lagăr situat pe teritoriul oraşului. A fost capturat de gardianul Nicolae Barbu, care a fost decorat prin ordinul primarului Rîşcanu, fiind „citat pe naţiune”. Pe 7 mai 1944, oraşul a suferit un ultim bombardament. Cele mai multe pierderi de vieţi au fost la Atelierele şi Garajele Municipiului Bucureşti, unde „o ploaie de bombe căzute a lovit din plin adăpostul, secerînd trei ucenici.  Jertfa lor a fost cinstită prin ordinul de zi dat de generalul Rîşcanu, care a citat pe Ungureanu C., Bădulescu A., Stoicu V., eroi post-mortem”, ultimele victime ale americanilor. Comentînd efectul demoralizator asupra populaţiei din Bucureşti, istoricii C. C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu fac următorul comentariu: „Fiecare trăia într-o stare de tensiune permanentă, cu toţii doreau să se isprăvească situaţia infernală, căci fiecare zi sau noapte putea aduce pentru oricine sfîrşitul“. Deşi starea de incertitudine a continuat, bombardamentul din 7 mai 1944 a fost ultimul efectuat de aviaţia anglo-americană. Au fost patru atacuri aeriene, ziua şi noaptea, soldate cu mii de morţi şi mari pierderi materiale. După 33 de zile de teroare, bombardamentele au încetat. Pe 20 iulie 1944 s-a produs cel mai important atentat împotriva lui Hitler. Acesta a fost la un pas de moarte. Într-o sală în care urma să conducă şedinţa, a fost pusă o bombă într-o servietă. Complotul a fost organizat de bătrîni generali, veterani ai primului război mondial, care plecaseră din sală. Un miracol a făcut ca servieta respectivă să fie împinsă cu piciorul de un participant la şedinţă. Deflagraţia i-a produs dictatorului german doar răni superficiale. La scurt timp de la eveniment, Hitler a vorbit la radio şi a anunţat poporul german că este în viaţă! Dacă ar fi fost ucis, războiul s-ar fi încheiat. Dar acesta a continuat, iar complotiştii au fost spînzuraţi. (Sfîrşit)

GABRIEL CIOTORAN

Share |

Articol vizualizat de 1348 ori

05 Mai 2011