Şi să nu credem în numerologie? LA 4.4.44, AVIAŢIA AMERICANĂ A FĂCUT MASACRU ÎN BUCUREŞTI (II)

Pe 9 aprilie, la 5 zile de la atac, liniile de tramvai erau deja reparate, permiţînd buna circulaţie a tramvaielor, iar cu o zi înainte la robinete curgea apă potabilă. Un singur aspect pozitiv al efectelor atacului a fost acela că nici o biserică nu a fost afectată. În limbajul vremii: „Bisericile nevătămate“. Ridicate de-a lungul secolelor, semn al credinţei şi al perenităţii pe aceste meleaguri, „sfintele lăcaşuri au rămas intacte!”. Astfel, într-un jurnal bucureştean se scria: „La 10 metri de una din bisericile centrale din Capitală, o bombă a răsucit complet un zid construit temeinic din beton, dar n-a spart nici măcar un geam al sfîntului lăcaş. În alte cazuri, au căzut în faţa bisericilor, dar n-au explodat! A fost un cartier aproape de centru, unde bomba a lovit într-un adăpost şi a secerat mai multe vieţi. Bisericii din vecinătate nu i-a făcut nimic. Cel mai grăitor exemplu este însă cel al bisericii Sfînta Vineri, din Calea Griviţei, unde toate clădirile din vecinătate au fost dărîmate, dar capela şi casa parohială stau mărturie falnică a tăriei credinţei noastre în viitorul fericit al neamului...”. Din nenorocire, peste 11 zile s-a desfăşurat un nou bombardament al S.U.A. asupra Capitalei, în ziua de 15 aprilie 1944. Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu arată „a fost lovită greu Universitatea, dărîmîndu-se partea veche şi arzînd etajul mansardat din clădirea nouă; tot atunci a fost distrusă complet şi clădirea de alături a Cărţii Româneşti”. Bombardamentele au urmat apoi la intervale mai mari sau mai mici; alternau atacurile din timpul zilei, efectuate de bombardiere americane, cu cele din timpul nopţii, ale englezilor. Bombardierele erau vopsite în negru şi purtau numele de „Văduvele negre” (Black widows), acţionau după ce lansaseră în prealabil „strugurii luminoşi”, adică ciorchini de rachete purtate de paraşute, care luminau aşa de puternic, încît se vedea ca ziua, îngăduind lansarea bombelor pe ţintele alese. Spectacolul era „înspăimîntător, avea ceva apocaliptic!”. Cîtă forţă depusă de anglo-americani pentru înfrîngerea României! În afară Capitalei, au mai fost atacate Ploieşti, Brazi, Iaşi, Turnul-Severin şi alte oraşe. După o pauză de numai 6 zile, pe 21 aprilie, s-a produs alt bombardament. În această zi „bombardierele americane au atacat pe cer acoperit mai multe oraşe din Sud-Estul Europei şi în special Bucureştii. Au fost pierderi în rîndurile populaţiei şi pagube materiale. Forţele apărării germano-române au doborît 11 avioane inamice, majoritatea fiind cu 4 motoare”. Edificator pentru atmosfera de tristeţe din oraş este articolul intitulat „Primăvara în Bucureşti”, în care se spunea: „Dar numai primăvara a rămas aceeaşi - Bucureştilor, oraşul acesta gîlgîind de viaţă şi frumos, ca o cetate din basm, este astăzi aşa de mohorît... Ca odinioară, aşteptăm o altă primăvară, în care vom regăsi şi Bucureştii primăverilor de ieri”. (Va urma)

GABRIEL CIOTORAN

Share |

Articol vizualizat de 1313 ori

04 Mai 2011