Şi să nu credem în numerologie? LA 4.4.44, AVIAŢIA AMERICANĂ A FĂCUT MASACRU ÎN BUCUREŞTI (I)

Din nefericire, Anglia şi S.U.A. s-au ţinut de cuvînt. Pe 4 aprilie, la 13,40, bombardiere ale S.U.A. au lansat bombe asupra Bucureştilor. Acestea au fost „lansate în valuri succesive”.

Lumea nu se aştepta la aşa ceva! Au fost lovite în special cartierele din vestul şi nord-vestul oraşului: Cotroceni, Griviţa, Steaua, dar în special regiunea Gării de Nord, unde s-a întrebuinţat sistemul „covorului de bombe”.

Au căzut proiectile şi în alte zone, ca de pildă Calea Victoriei, asupra Hotelurilor Splendid şi Parc, unde se găsea sediul misiunii militare germane, ambele hoteluri fiind complet distruse şi o mare parte din cei cazaţi acolo ucişi. S-a tras cu mitraliera de pe bordul avioanelor. Numărul victimelor a fost foarte mare. Niciodată în istoria oraşului n-au pierit în mai puţin de două ceasuri atîţia oameni. Nu există o cifră oficială a victimelor, dar este de ordinul miilor. Revenind la Gara de Nord, trebuie arătat că „nenorocirea a vrut ca bombele să lovească un mare număr de trenuri care soseau cu refugiaţi din Moldova. A fost un adevărat carnaj. Au fugit de sovietici şi au fost omorîţi la destinaţie de americani. Ceasul de la Gara de Nord a încetat să mai funcţioneze la 13,40, cînd au căzut primele bombe. Era a doua zi a săptămînii, marţi. După cum am arătat, cei care n-au părăsit oraşul au plătit, în unele cazuri, foarte scump. Astfel, Alexandru Ionescu, secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, „cînd a venit acasă de la serviciu, a găsit soţia şi cele două fiice moarte. O familie distrusă şi un om rămas în viaţă fără nici un ţel! Iată ce a adus războiul, aşa cum îl înţeleg inamicii noştri”. Din punct de vedere material, Ion Antonescu a decis ca „tuturor funcţionarilor statului să li se acorde ajutoare, diferenţiat, atît în cazul în care victima era salariată, cît şi în cazul familiei. Se dau despăgubiri şi în cazul în care au fost distruse gospodăriile. „În această tragică zi s-au efectuat filmări de către operatori din Ministerul Propagandei”. Ei „şi-au riscat viaţa, dar au imortalizat pe peliculă secvenţe care vor rămîne mărturii ale groaznicei zile de primăvară”.

Primarul general al Capitalei, Ion Rîşcanu, a dat „Apel către bucureşteni”, în care se menţiona: „Primarul general al Capitalei deplînge moartea atîtor persoane, care au căzut jertfă atacului aerian terorist din ziua de 4 aprilie şi exprimă regretele şi condoleanţele sale cele mai simţite tuturor cetăţenilor care şi-au pierdut fiinţa scumpă lor”. Referindu-se la posibilitatea repetării atacului aerian, el spunea: „Din punct de vedere moral, populaţia trebuie să aibă acelaşi moral ridicat, din ziua de 4 aprilie. Luînd pilda trecutului nostru istoric, în decursul căruia strămoşii noştri au ştiut să treacă peste toate furtunile fără a-i fi putut sfărîma, să ne dovedim tari şi să înfruntăm cu bărbăţie toate nenorocirile ce s-ar mai abate asupra noastră”. Din punct de vedere practic, populaţia era sfătuită să intre în adăposturi imediat ce s-a declanşat prealarma, din cauza faptului că multe persoane au murit la mică distanţă de adăposturi. „Dacă alarma dată prin sirene sau clopote îi surprinde pe stradă, să fugă în primul adăpost”. Locuitorii oraşului erau sfătuiţi „să nu mai circule pe stradă, decît pentru motive foarte temeinice; să rămînă la domiciliu, în sînul familiei”. Apelul său se încheia astfel: „Urmînd aceste porunci ale vremii, vom dovedi că sîntem ordonaţi, solidari, conştienţi şi călăuziţi de cea mai adîncă iubire pentru neamul şi ţara noastră“. (Va urma)

GABRIEL CIOTORAN

Share |

Articol vizualizat de 1272 ori

03 Mai 2011