Hugo - maestrul artei culinare (I) Florian, descendentul direct al marelui scriitor, a publicat o carte … de reţete, inspirate din preferinţele culinare ale înaintaşului său

Marinarii din Guernesey cunosc pe de rost primele rînduri din ,,Truditorii Mării”, dedicate lor de către Victor Hugo. Pe insulă, acolo unde scriitorul şi-a petrecut, în exil, 15 ani din viaţă, nimeni nu-l recunoaşte, întîlnindu-l pe stradă, pe Florian Hugo, urmaşul acestuia. La cei 35 de ani ai săi, omul cu o siluetă romantică, cu o privire gravă şi un surîs copilăresc, este maestrul bucătar al unui restaurant franţuzesc din New York: „Braseria Cognac”. Clienţii săi americani vin aici pentru bucatele pe care el le prepară. „Sînt cîţiva care, uneori, îmi vorbesc de «Mis» («Mizerabilii»), comedia muzicală de pe Broadway…”. La Hauteville House, călcînd pe urmele paşilor strămoşului său, Florian coboară treptele impozantei clădiri şi face o întoarcere în timp. 1855: Hugo debarcă pe această insulă anglo-normandă, ştiind că şederea sa acolo va fi una de lungă durată. Lucrările de amenajare, care vor dura 5 ani, îi vor transforma locuinţa într-un templu hugolian: un amestec delirant de antichităţi, un depozit de curiozităţi megalomane, pe care acest colecţionar împătimit îl umple cu obiecte de ocazie şi îl împodobeşte cu iniţialele sale. Vase atîrnate de tavan, covoare expuse pe pereţi, scaune gotice din lemn sculptat, tapiţerii ornate cu mărgele de sticlă, uşi secrete… Oricare dintre încăperile casei ar putea constitui scena pe care evoluează unul dintre numeroasele sale personaje. ,,Culoarele secrete duceau direct în odaia bonelor!, povesteşte Florian. Aveam 10 ani cînd am sosit la Hauteville, pentru prima oară, împreună cu tatăl meu. Atmosfera de aici m-a înspăimîntat”. La subsol, bucătăria nu mai este cea de odinioară, doar blatul mesei a fost păstrat. ,,Hugo era un gurmand, dar nu şi un cunoscător în domeniu. Nu sînt un literat şi sînt departe de a-i fi citit întreaga operă, dar gătitul este o artă, ori, în această privinţă, mă apropii de idealul lui”. Cu fiecare generaţie, descendenţii lui Hugo au adăugat vieţii lor cîte puţin din ceea ce ilustrul lor strămoş a sădit în sufletul copiilor şi apropiaţilor săi. Florian explică: „E vorba de valorile libertăţii şi egalităţii. Pe scurt - contează nu ceea ce eşti, ci ceea ce faci”, întotdeauna, în profesii legate de artă. Bunicul şi tatăl său, ,,personalităţi originale”, au devenit bijutieri; cel de-al doilea a îndrăznit chiar să abordeze literatura, publicînd romane şi nuvele. „La fel ca Victor, tuturor le place să-şi adune prietenii în jurul mesei. Întotdeauna, patronimul nostru i-a fascinat pe oameni…”. Florian a crescut departe de cercurile literare pariziene, la Aix-en-Provence şi la Marsilia, înconjurat de artişti, însă. El a descoperit secretele bucătăriei la 10 ani, cînd mama sa l-a învăţat să gătească, „fiindcă, spune el, nu mîncam mai nimic”. (Va urma)

PAULINE DELASSUS

(Traducere din „Paris Match“

 de ANCA GRIGORIU)

Share |

Articol vizualizat de 536 ori

27 Sep 2011