Fragmente din cartea „Hitler mi-a spus” Ora cafelei cu lapte şi prăjituri (III)

Hitler ne dezvăluia astfel faptul că avea un plan gata pregătit pentru puciul din Austria. Nu ascundea că dorea lovitura de stat şi că rezistenţa opusă de guvernul lui Dolfuss îl bucura. Patima pe care o punea în cuvinte traducea faptul că rîvnea o soluţie sîngeroasă, o pedepsire a Austriei, un soi de răzbunare. Poate că în dorinţa aceasta de a-şi invada ţara natală era refularea „marşului spre Berlin”, dorit atîta amar de vreme şi niciodată înfăptuit. Din gură părea să-i iasă un suflu dogorîtor, febril, arzător. Discuţia se încheia printr-un monolog extatic. Din nou, Hitler uita de interlocutorii săi şi îşi revărsa sub formă de ură tulburarea sufletească. Brusc, cîteva raze de soare pătrunseră pe ferestrele coridorului lung al Cancelariei unde avea loc recepţia. Cancelarul primea musafirii şi vorbea. De jos, din curte, se auzeau comenzile de la postul de gardă S.S. din timpul schimbării gărzii.

- O să-1 aduc pe Dolfuss ăsta în faţa tribunalului! urla Hitler. Omul ăsta îndrăzneşte să mi se împotrivească! Vă puteţi închipui aşa ceva, domnilor?! Oamenii ăştia or să mă implore în genunchi, dar n-o să mă las înduplecat şi o să-i execut ca pe nişte trădători.

În cuvintele sale răzbătea o animozitate personală, un resentiment intens. Se simţea că vroia să se răzbune pentru toţi anii de lipsuri, pentru speranţele înşelate şi pentru viaţa de sărăcie şi umilinţă. S-a lăsat o tăcere profundă. Hitler îşi aminti iarăşi de musafiri şi îi îndemnă insistent să bea şi să mănînce, ca o ţărancă ospitalieră, care primeşte vizita vecinelor. Tineri din S.S. aduceau tăvi pline de prăjituri şi turnau cafeaua în ceşti.

Hitler făcuse aluzie la evreii din Viena. A abordat problema evreiască şi a spus, rîzînd, că evreii erau cea mai sigură salvgardare a Germaniei. Pentru el, ei reprezentau garanţia că străinătatea va lăsa Reichul să-şi continue liniştit drumul pe făgaşul pe care şi-1 alesese. Dacă democraţiile nu voiau să pună capăt boicotului, pagubele pe care acesta l-ar provoca Germaniei aveau să fie răscumpărate pe spinarea evreilor.

- O să vedeţi atunci cum străinii or să-şi înceteze la iuţeală propaganda antigermană. Evreii or să mai fie şi binefăcătorii Germaniei!

Musafirii izbucniră în rîs. Mai devreme sau mai tîrziu, evident, idila avea să înceteze. Bineînţeles, asta doar atunci cînd nu va mai fi nimic care să li se ia. Dar chiar şi atunci Hitler va continua să le ţină viaţa în mîini. Preţioasa viaţă a evreilor! Din nou, invitaţii izbucniră în rîs. Hitler însuşi devenise hilar:

- Streicher mi-a propus să-i pun în faţa poziţiilor ocupate de trăgătorii noştri, în viitorul război, susţinînd că ar fi cea mai bună protecţie pentru soldaţii noştri. O să reflectez la asta. (Va urma)

HERMANN RAUSCHNING

(Fost şef nazist al Guvernului de la Danzig)

Share |

Articol vizualizat de 1321 ori

04 Iun 2011